Doar circa 30 de asistenţi au renunţat la profesie în ultimii 2 ani > “E o treabă complicată pentru bani prea puţini”, declară un asistent maternal profesionist din Suceava > Un APM-ist cu studii medii câştigă în jur de 900 de lei, plus drepturile băneşti ale minorului, neactualizate însă de 5 ani > În sistemul sucevean de asistenţă maternală profesionistă muncesc 423 de oameni, care îngrijesc în medie câte 1,5 copii
Încă 5 asistenţi maternali suceveni au renunţat la această calitate în primele trei luni ale anului 2012. Doi şi-au dat demisia, unul s-a pensionat, unul a fost nevoit să renunţe din cauză că sănătatea nu-i mai permitea să poarte grija unui copil, iar ultimului i s-a retras atestatul pentru o serie de nereguli constate cu ocazia controalelor Direcţiei de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Suceava.
În anul 2012, au început activitatea în sistemul sucevean de asistenţă maternală profesionistă 428 de “părinţi”, după ce pe parcursul anului precedent renunţaseră de asemenea la această profesie un număr de alte 28 de persoane atestate.
Jumătate dintre acestea şi-au dat demisia şi au plecat să muncească în străinătate pentru bani mai mulţi. Cam în aceeaşi categorie se includ alte patru persoane care n-au solicitat DGASPC Suceava reatestarea, găsind probabil alte variante să facă un ban mai bun şi cu griji mai puţine. Au fost de asemenea anul trecut cazuri de asistenţi maternali care au devenit neconformi meseriei pentru că s-au îmbolnăvit, dar şi unul în care unei “mămici” de stat i s-a retras atestatul pentru abuz în serviciu.
„Dacă ar fi să ţin copii pentru bani, mâine i-aş da înapoi”
Din cei aproximativ 460 de APM atestaţi, ce profesau în urmă cu 2 ani în judeţul Suceava, au rămas în activitate în prezent 423 de oameni. În cifre, meseria de asistent maternal pare încă o posibilitate de supravieţuire în vremuri de criză. În particular însă, câţiva asistenţi maternali au afirmat că salariile “retuşate” anul trecut cu cei 25% au rămas mici, dar sumele alocate pentru nevoile copiilor sunt aproape de necesar. “Dacă ar fi să ţin copii pentru bani, mâine i-aş da înapoi şi aş scăpa de griji. Pentru câtă responsabilitate am şi ce condiţii se cer de către Direcţie, nu merită, e o treabă complicată pentru bani prea puţini. Dar nu pot face asta şi, ca mine, cred că multe femei din asistenţa maternală gândesc la fel. Eu am un copil în grijă, dar gândiţi-vă că sunt femei care cresc 2 şi 3 copii. Şi totuşi nu renunţi la ei, pentru că ajungi să-i vezi pe cei aduşi ca pe propriii tăi copii. Cum îi hrăneşti, îi speli şi îi mângâi pe ai tăi, aşa faci şi cu ceilalţi daţi în grijă. Eu uit uneori că nu-s toţi ai mei”, a declarat C.R., “mamă” profesionistă cu experienţă din judeţul Suceava.
„Nu au fost identificate probleme majore în activitatea asistenţilor maternali”
Cei 423 de APM suceveni îngrijesc şi educă aproape 650 de minori ai căror părinţi nu mai dau vreun semn de viaţă sau se află, temporar, în situaţii materiale grele, ceea ce înseamnă o medie de mai mult de 1,5 copii pentru fiecare asistent. 239 de profesionişti au în grijă câte un copil, 170 câte doi, 16 poartă grija a trei copii şi 3 asistenţi maternali cresc chiar câte patru. 118 micuţi au până la 3 ani, 145 între 3-6 ani, 313 între 7-14 ani, 58 între 15 şi 18 ani şi 12 chiar peste 18 ani.
Remarcabil pentru cei ce îi au în îngrijire este că peste 100 dintre copiii aflaţi în îngrijire sunt copii cu handicap.
În judeţul Suceava nu s-au produs, ca în alte localităţi, demisii în masă din sistemul de asistenţă maternală, dar e clar şi la noi că cei care au alternativa unui loc de muncă ceva mai bine plătit, renunţă la meseria de părinte de profesie.
Pe de altă parte, extrem de puţini dintre APM care rămân în sistem ajung în situaţia să le fie retras atestatul din cauză că neglijează copilul dat în grijă, nu-l spală, nu-l îmbracă, nu-i dă partea lui de educaţie sau îl abuzează într-un fel sau altul. Conducerea DGASPC Suceava şi-a asumat de altfel o declaraţie în acest sens: “Monitorizarea activităţii asistenţilor maternali precum şi evoluţia fizică şi psihoafectivă a copiilor se realizează periodic prin vizite anunţate şi inopinate. Ca urmare a acestor vizite nu au fost identificate probleme majore, iar neregulile constatate (igiena copilului, igiena locuinţei, implicarea insuficientă a asistentului maternal în educarea copilului), au fost consemnate în rapoartele de vizită, recomandându-se în scris remedierea acestora până la următoarea vizită”, a declarat Margareta Isăilă, directorul executiv al DGASPC Suceava.
Drepturile băneşti ale copilului aflat în asistenţă maternală, neactualizate de 5 ani
Cu cât sunt plătiţi asistenţii maternali suceveni, nici ei singuri nu declară exact. Poate pentru că în aceşti ani când locurile de muncă sunt puţine şi şomajul este în creştere, ar fi probabil lipsit de bun-simţ faţă de cei fără mijloace de trai să te plângi că 8-9 sute de lei sau mai mult sunt bani de neglijat.
Există un salariu de bază, pentru cei cu pregătire medie, de 740 de lei, la care se adaugă 15% spor de stres pentru fiecare copil luat în îngrijire. Asistenţii maternali care cresc copii cu handicap, infectaţi HIV sau bolnavi de SIDA merită fiecare leuţ din cei încă 25% aplicaţi salariului de bază.
Alţi bani care intră în casă sunt exclusiv drepturi băneşti acordate de stat copilului, dar reglementate de o legislaţie veche deja de 5 ani; rechizite şi materiale igienico-sanitare între 8,34-36,75 lei/lună, echipament între 13,83-50 lei/lună, cazarmament între 8,33-18,75 lei/lună, cheltuieli nevoi personale care variază între 0-28 lei/lună, hrană între 182,58-212,92 lei/lună, cheltuieli de locuit maxim 30 lei/lună.
În rezumat, bănoasă sau deloc profitabilă, asistenţa maternală la Suceava rezistă eroic, în sprijinul copiilor care altfel ar ajunge din nou, claie peste grămadă, în centre.
O problemă ar fi că în timp ce încet, încet destui părinţi de profesie renunţă la meserie, alţii noi nu au mai fost angajaţi la Suceava din anul 2009.
www.crainou.ro
