SÃNÃTATE… În întreaga lume, luna aprilie este cunoscutã ca fiind luna dedicatã constientizãrii despre Boala Parkinson, iar în 11 aprilie se marcheazã anual Ziua Mondialã de Luptã Împotriva Bolii Parkinson. Cu acest prilej, ziarul Vremea Nouã aduce în atentia publicã impactul major pe care aceastã afectiune neurologicã gravã îl are asupra persoanelor suferinde, familiilor si apartinãtorilor acestora, dar si la nivelul societãtii în ansamblu.
Parkinson este o afectiune neurologicã progresivã, cu cel mai rapid ritm de crestere a numãrului de persoane diagnosticate la nivel mondial, dintre bolile care afecteazã creierul. În prezent, este a doua cea mai întâlnitã tulburare neurodegenerativã legatã de vârstã (dupã boala Alzheimer).
Ce categorii de populatie sunt cele mai expuse riscului de a dezvolta Boala Parkinson
Afectiunea este diagnosticatã de regulã dupã 60-65 de ani, mai frecvent în rândul bãrbatilor, care au o probabilitate de 1,5 ori mai mare sã dezvolte boala, fatã de populatia femininã. Totusi, Parkinson nu „discrimineazã”, astfel cã afectiunea se poate instala si mai devreme de 50 de ani, în aproximativ 10-20% din cazuri. La nivel mondial, peste 8,5 milioane de oameni se estimeazã cã suferã de boala Parkinson, potrivit Organizatiei Mondiale a Sãnãtãtii, în timp ce în România, cele mai recente date aratã cã peste 70.000 de români sunt diagnosticati cu aceastã afectiune.
Cum recunoastem simptomele ce pot indica instalarea Bolii Parkinson
Este extrem de important sã ne adresãm medicului neurolog, dacã observãm aceste semne! Un tremor usor în mâna dreaptã… sau în stânga, abia sesizabil. „Probabil e din cauza oboselii”, ar gândi majoritatea dintre noi. În cele mai multe situatii, chiar asa poate fi. Dar când tremorul este prezent doar la mâna dreaptã, de pildã, în moment de repaus, iar în activitate acesta devine estompat sau dispare, este posibil sã fie unul din primele semne care indicã prezenta bolii Parkinson. Manifestãrile asociate bolii Parkinson pot fi foarte variate de la persoanã la persoanã, însã existã 4 simptome care reprezintã manifestãrile comune ce definesc aceastã boalã:
TREMOR: acesta este cel mai cunoscut simptom al bolii Parkinson si este caracterizat de miscãri involuntare ale unor degete sau ale uneia dintre mâini, atunci când membrul respectiv este în repaus. Initial, tremorul este prezent doar la o parte a corpului, iar odatã cu progresia bolii poate afecta si alte zone, pe ambele pãrti ale corpului, cum ar fi picioare, buze, bãrbie. De regulã, tremorul este diminuat în timpul miscãrilor voluntare sau al somnului.
RIGIDITATE MUSCULARÃ: un alt simptom comun al Parkinson, rigiditatea muscularã se manifestã la nivelul picioarelor sau mâinilor si bratelor, pe una sau pe ambele pãrti ale corpului si conduce la o reducere a flexibilitãtii în miscare si a capacitãtii motorii. Rigiditatea se accentueazã odatã cu progresia afectiunii si poate limita capacitatea de îndeplinire a activitãtilor obisnuite.
AMPLITUDINE REDUSÃ A MISCÃRILOR: cunoscut si sub numele de „bradikinezie”, acest simptom se referã la încetinirea ritmului miscãrilor voluntare ale corpului. Mai precis, realizarea unor miscãri naturale, precum clipitul sau mersul, devin greoaie si mult mai lente pentru persoana care le experimenteazã. La fel ca în cazul celorlalte simptome, progresia bolii determinã treptat o lentoare mai pronuntatã, care poate afecta considerabil mobilitatea si independenta în miscare, per total.
POSTURÃ INSTABILÃ: tot un simptom din sfera motorie, acesta din urmã se referã la dificultatea de mentinere a echilibrului, asociatã cu un risc ridicat de a cãdea în timpul mersului. Astfel, este poate cel mai periculos simptom al Parkinson, având în vedere implicatiile pe care le are, mai ales în relatie cu progresia bolii, si anume un risc major de a suferi accidentãri serioase în urma cãzãturilor.
Parkinson, o boalã cu multiple consecinte
„Aceste 4 simptome, prescurtate T.R.A.P: tremor, rigiditate muscularã, amplitudine redusã a miscãrilor, posturã instabilã, sunt cele mai frecvente manifestãri motorii ale bolii Parkinson. Este important de retinut cã tabloul clinic al afectiunii este mult mai vast si presupune, pe lângã simptomele asociate miscãrii si mobilitãtii corpului, si o serie de simptome non-motorii, precum: modificãri cognitive, dificultãti în vorbire, tulburãri de dispozitie. Totusi, având în vedere complexitatea simptomatologiei si faptul cã o parte din manifestãrile clinice întâlnite la persoanele cu Parkinson pot fi asociate si cu alte boli, prezenta simptomelor descrise nu înseamnã automat prezenta bolii Parkinson. De aceea, este recomandat ca, în cazul în care sunt observate simptomele prezentate, sã ne adresãm cât mai repede unui medic neurolog, care poate oferi o evaluare complexã în vederea stabilirii diagnosticului”, a explicat Prof. Univ. Dr. Bogdan Ovidiu Popescu, medic neurolog, fost presedinte al Societãtii de Neurologie din România si prorector al Universitãtii de Medicinã si Farmacie „Carol Davila” din Bucuresti. Parkinson este o boalã cu multiple consecinte, nu doar la nivelul individului si al mobilitãtii, care determinã un puternic impact pe plan emotional, psihic, atât pentru persoanele suferinde, cât si pentru apartinãtori. Acest impact se poate reflecta si la nivel social si economic, dacã ne gândim doar la modul în care afecteazã capacitatea de miscare si de realizare a unor activitãti si care, implicit, se rãsfrânge si pe plan profesional. Identificarea simptomelor în etapele initiale ale instalãrii bolii si diagnosticarea afectiunii înainte ca manifestãrile sã devinã foarte vizibile sunt esentiale pentru un management eficient. Desi este o boalã incurabilã, interventiile medicilor în vederea controlului simptomelor ajutã sã se limiteze pe cât posibil impactul asupra calitãtii vietii pentru persoanele cu Boala Parkinson.
