Cursurile apicole au atras în ultimii doi ani sute de vasluieni dornici sã profite de baza meliferã existentã la nivelul judetului, dar în primul rând de avantajele de a avea stupinã. Pot obtine fonduri europene deloc de neglijat si profituri destul de bune din comercializarea produselor apicole. Din pãcate, foarte multi nu au luat în calcul si munca ce trebuie depusã si au neglijat stupina. „Le-am spus tuturor celor care au trecut pe la cursuri cã apicultura înseamnã muncã multã. Unii însã nu au înteles acest lucru. Au crezut cã familiile de albine se pot îngriji singure. Nu au efectuat la timp tratamente, nu au controlat când a trebuit familiile. Nu si-au fãcut meseria. Efectele se vor vedea în scurt timp. Mi-as dori ca mãcar jumãtate din proaspetii apicultori sã rãmânã si peste patru sau cinci ani, dar nu cred”, a declarat Vasile Puf, directorul Asociatiei Crescãtorilor de Albine. Apicultorii care nu au înteles acest lucru vor suporta consecintele. „Oricine pleacã într-o astfel de afacere cum e apicultura investeste o anumitã sumã , ori pierzând familiile de albine suma aceasta nu se mai regãseste sau nu se mai întoarce în bugetul familiei si de aceea am insistat si insist sã mediteze profund cei care doresc sã intre în acest domeniu, sã nu cheltuiascã sume importante pentru ca paguba sã nu fie prea mare pentru cei care clacheazã”, a mai spus Puf. Dacã în 2009 la nivelul judetului existau 2.000 de apicultori, în prezent, aproximativ 4.000 de persoane au intrat în rândul crescãtorilor de albine.
