* Pentru cantitatea de lapte distribuită în şcoli există inadvertenţe între evidenţele ţinute de producător, cele ale şcolilor şi cele de la Consiliul Judeţului * Inspectorii APIA au remarcat că, la majoritatea şcolilor, cantitatea solicitată de CJ Galaţi este mai mare decât cantitatea distribuită în şcoli *
Consiliul Judeţului Galaţi a depus, pe 29 mai, la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) Galaţi o cerere pentru acordarea ajutorului comunitar corespunzător consumului de la lapte în şcoli în cadrul programului „Lapte şi corn”. Suma solicitată este, potrivit informaţiilor furnizate de APIA Galaţi, de 59.000 euro, corespunzătoare unei cantităţi de lapte de 446.541 litri, reprezentând consumul din primul semestru al anului şcolar 2011 – 2012.
O relaţie tensionată
De-a lungul timpului, pe programul „Lapte şi corn”, relaţia dintre CJ Galaţi şi APIA Galaţi nu a fost una dintre cele mai fericite. „Înainte de cererea depusă acum, pe care urmează să o analizăm, ultima cerere depusă de CJ Galaţi a fost pentru laptele consumat în unităţile de învăţământ în primul semestru al anului şcolar 2009 – 2010. Din păcate, atunci s-au constatat inadvertenţe în evidenţele privind acest consum, iar cererea a fost oprită de la plată. De atunci şi până la cererea depusă zile trecute, CJ Galaţi nu a mai depus nici o cerere pentru ajutorul la lapte”, ne-a declarat Violeta Nanu, directorul general al APIA Galaţi.
Trebuie făcută precizarea că, în consumul de lapte, există trei evidenţe: una la furnizor (în cazul de faţă SC Risk Com SRL), una la şcoli şi una la nivelul CJ Galaţi. Pentru ca ajutorul comunitar să fie acordat trebuie să existe o concordanţă între cele trei evidenţe, pentru a se stabili cu exactitate cantitatea de lapte distribuită efectiv în şcoli.
Inadvertenţe în evidenţe
În legătură cu „inadvertenţele în evidenţe”, în raportul întocmit de inspectorii APIA Galaţi în data de 9 iunie 2010, raport întocmit în baza unor verificări în teren, printre altele se precizează următoarele: „Din analiza evidenţelor şcolilor supuse controlului se constată că, la majoritatea şcolilor, cantitatea solicitată de CJ Galaţi este mai mare decât cantitatea distribuită în şcoli, dovadă că solicitantul a totalizat cantităţile luate de la unitatea furnizoare şi nu a consumului din evidenţa şcolilor, deoarece nu le-a cerut de la şcoli. Pentru că nu s-au solicitat şcolilor beneficiare evidenţele, nu s-a putut determina cantitatea totală de lapte şi nici numărul de copii (beneficiari – n.r.)”.
Altfel spus, potrivit APIA Galaţi, cei de la CJ Galaţi au mers spre decontare cu cantităţile de lapte prezentate ca livrate de SC Risk Com SRL, fără a avea însă o confirmare din partea şcolilor că laptele respectiv a ajuns efectiv la elevi. Fără această confirmare, APIA Galaţi nu a putut face plata laptelui, sumă ce ar fi acoperit integrat preţul produselor mai puţin TVA-ul. Ceea ce pare mai ciudat este că, potrivit APIA Galaţi, în semestrele şcolare ce au urmat acestui incident, CJ Galaţi nici măcar nu a mai încercat să deconteze aceste produse şi a preferat pur şi simplu să scoată banii din bugetul propriu, chiar dacă pentru asta, la capătul acestui şir de plăţi se aflau fonduri comunitare special alocate acestui tip de ajutoare. „Că a fost vorba de nepricepere, neglijenţă sau cine ştie ce intenţii, e greu de spus. Cert este că, fără existenţa unor evidenţe clar verificabile, noi nu putem face nicio plată. Acum, pentru ultima cerere, corespunzătoare primului semestru din anul şcolar 2011-2012, urmează să facem verificările şi, dacă lucrurile sunt în ordine, desigur că plăţile vor fi făcute”, a precizat directoarea APIA Galaţi.
Directorii sunt de vină!
Conducerea CJ recunoaşte că nu s-au mai primit bani pentru decontarea laptelui, dar nu pentru că nu s-au depus cereri, ci pentru că documentaţia şcolilor nu a fost completată corect: „Raportul APIA, din care eu citez, arată că pe semestrul I, din totalul de 439 unităţi şcolare beneficiare ale programului, au transmis anexele 9 şi 10 doar 336 de instituiţii şi noi aşa am trimis la APIA. Din acestea (336), au întocmit corect dosare şcolilor care ţin 12 consilii locale, iar instituţii şcolare aferente a 37 consilii locale nu au întocmit corect anexele 9 şi 10. Printre greşelile (remarcate de APIA) sunt: necompletarea tuturor coloanelor din anexe, gramajele la unele produse lactate nu corespundeau cu unele fişele tehnice transmise de furnizor. În semestrul al II-lea, din 439 unităţi şcolare au trimis anexele 9 şi 10 un număr de 295 de unităţi şcolare, dar unele consilii locale au trimis la grămadă, deşi fiecare unitate şcolară trebuie să trimită individual.
Dacă ei (directorii unităţilor şcolare) nu au trimis corect datele, bineînţeles că nici APIA nu a avizat dosarul de finanţare. Responsabilitatea este direct în sarcina directorului unităţii şcolare. Pentru că nu există rapoarte directe de subordonare între CJ şi unităţile şcolare, nu avem cum să îi sancţionăm (pe directori). S-au făcut adrese la fiecare unitate şcolară pentru completare, dar nu am primit răspunsuri din partea lor. Avem corespondenţă şi cu Inspectoratul Şcolar pe această problemă. Din 2007 şi până acum am depus lunar la APIA cereri, dar niciodată nu am primit decontarea. Cererile sunt respinse pentru că nu-s conforme cu anexele 9 şi 10, dar şcolile nu le fac. Aici e ca şi la depunerea de proiecte: depui 10 proiecte, câştigi 2”.
Varianta susţinută de inspectoratul şcolar
Varianta prezentată de Consiliul Judeţean este susţinută şi de Mariana Mustaţă, inspector şcolar desemnat să se ocupe cu derularea Programului lapte-corn: „Eu m-am ocupat cu derularea programului, nu este treaba mea să oblig directorii să completeze anexele 9 şi 10. Dar am sunat în repetate rânduri, am trimis adrese. Nu pot să-i sancţionez pentru aşa ceva, pentru că n-ar fi legal. Pe de altă parte, de şase ani de când mă ocup de monitorizarea modului în care se derulează programul, câştigă aceeaşi firmă Risk, în ciuda problemelor semnalate de noi an de an.
Produsele sunt de calitate proastă, ne trezim că pe facturi scrie că s-au adus alte produse decât cele care se livrează de fapt, iar cei de la distribuţie vin foarte dimineaţă, lasă produsele la uşă şi nu mai aşteaptă completarea avizelor. Sunt multe probleme, iar directorii din şcoli s-au săturat că la reclamaţiile lor de şase ani nu s-a luat nicio măsură şi, probabil, răspund şi ei cu aceeaşi monedă. Oricum, nu e normal să câştige ani la rând aceeaşi firmă care a făcut numai probleme. În plus, birocraţia e foarte mare. Chiar şi dacă s-ar completa toate documentele, cifrele nu ar coincide. Pentru că firma aduce un anumit necesar de produse, iar eu am fluctuaţii de elevi în sistem de la o lună la alta. Pentru că zilnic se transferă copii, fie de la o şcoală la alta fie în alte judeţe, iar noi nu putem avea o evidenţă strictă la toate aproximativ 500 de şcoli.”
Programul „laptele şi cornul” a stârnit, în decursul celor şapte ani de când a fost înfiinţat, destul de multe controverse. Şi asta nu doar la Galaţi. Acum, fie că a fost vorba despre o chestiune politică sau nu, rămâne ca justiţia să stabilească cine şi unde a greşit pe parcursul programului. Ancheta este în plină desfăşurare, dar, până la o nouă licitaţie, este timp suficient pentru clarificarea tuturor problemelor.
www.viata-libera.ro
