ANALIZÃ… Rezultatele finale ale Evaluãrii Nationale, dupã contestatii, ne aratã cã doar trei din cinci copii intrati în scoalã acum nouã ani au reusit sã obtinã medii peste 5, iar situatia în plan teritorial este si mai îngrijorãtoare. Mai precis, în timp ce la nivel national ponderea elevilor înscrisi în clasa pregãtitoare acum nouã ani si care nu au ajuns pânã la finalul clasei a VIII-a este de putin peste 15%, în plan teritorial, putem observa discrepante foarte mari, existând judete unde nivelul acestui indicator se apropie sau depãseste pragul de un sfert dintre elevii înscrisi la scoalã. În ceea ce priveste insuccesul la nivel de promotie, Vasluiul se aflã în top, cu o ratã de 53,03%, alãturi de judetele Caras-Severin – 53,10% si Cãlãrasi – 58,15%.
În fiecare an, Evaluarea Nationalã si rezultatele sale ne pun fatã în fatã cu numeroase probleme întâlnite în asigurarea dreptului copiilor români la educatie. Urmãrind datele disponibile cu privire la generatia care a intrat pe portile scolii cu nouã ani în urmã, atât pe etape, cât si în plan geografic, putem observa o serie de inechitãti si riscuri care trebuie sã îsi gãseascã rãspunsul în analizele si mãsurile de politicã publicã ale autoritãtilor relevante. Actuala generatie de elevi/absolventi ai clasei a VIII-a a pornit la drum cu 189.730 de copii (numãrul elevilor înscrisi în clasa pregãtitoare în anul scolar 2015-2016 – cifra include toate tipurile si formele de învãtãmânt). În acest an, un numãr de 160.467 de elevi au fost înscrisi la Evaluarea Nationalã, adicã 15,42% dintre copiii înscrisi în clasa pregãtitoare nu au ajuns la finalul clasei a VIII-a.
Diferentã între numãrul elevilor înscrisi la Evaluarea Nationalã si cel al elevilor care au sustinut examenul
Diferenta dintre numãrul elevilor înscrisi la Evaluarea Nationalã si cel al celor care au sustinut probele la Evaluarea Nationalã a atras atentia opiniei publice si factorilor de decizie, iar o parte din factorii care stau la baza acestor pierderi la final de gimnaziu reclamã analizã si interventie pe termen scurt si mediu. Pe de o parte, diferenta se poate explica prin situatiile de corijentã sau repetentie. În acest an, înscrierile la Evaluarea Nationalã au avut loc în perioada 11-14 iunie, iar cursurile elevilor de clasa a VIII-a s-au încheiat pe 14 iunie. Putem observa cã în acest an a apãrut o desincronizare între instrumentele metodologice – cadrul metodologic mai vechi, dar aplicabil si în acest an, dispunea înscrierea automatã la Evaluarea Nationalã doar pentru absolventii clasei a VIII-a, dar calendarul Evaluãrii Nationale 2024 a lãsat loc si pentru astfel de cazuri în care înscrierile au inclus si elevi a cãror situatie scolarã ulterior clarificatã a fost de corijentã sau repetentie. Pe de altã parte, diferenta include elevii cu cerinte educationale speciale care au urmat programa învãtãmântului special sau au beneficiat de adaptãri curriculare (indiferent dacã au învãtat în scoli de masã sau speciale). Acesti elevi sunt si ei automat înscrisi, dar sustin Evaluarea Nationalã doar la cererea expresã a pãrintilor sau reprezentantilor legali. Iar astfel de cereri nu sunt înaintate în toate cazurile, mai ales în conditiile în care adaptãrile disponibile pentru acesti elevi tin doar de conditiile de examen, nu si de subiecte. În final, o micã parte a celor care nu s-au prezentat la examen este reprezentatã de elevii olimpici cu rezultate deosebite (care au locuri asigurate în liceele dorite, fãrã a trebui sã sustinã Evaluarea Nationalã). Fundatia Salvati Copiii a gãsit urmãtoarele solutii: coordonarea calendarului înscrierilor la Evaluarea Nationalã cu structura anului scolar pentru elevii de clasa a VIII-a: monitorizarea incidentei corijentelor si repetentiei (pentru a evita recurgerea abuzivã la aceste instrumente la nivelul clasei a VIII-a) si introducerea posibilitãtii de adaptare a subiectelor la Evaluarea Nationalã în armonie cu adaptãrile curriculare de care beneficiazã elevii cu CES;
Abandonul scolar si solutiile pentru reducerea acestuia
În ceea ce priveste abandonul scolar, cele mai recente date oficiale privind abandonul sunt pentru anul 2021-2022, iar situatia este stationarã, rata oficialã a abandonului în primar si gimnaziu fiind de 1,2% – anul 2021-2022, 1,2% – anul 2020-2021, 1,3% – anul 2019 – 2020. Aceste procente oficiale privind abandonul scolar ridicã semne de întrebare, în conditiile în care Eurostat aratã cã, în anul 2021 – 2022, 12,2% dintre copiii români cu vârsta gimnaziului erau în afara scolii, iar procentul creste la 15,86% în anul scolar 2022-2023. Solutii: îmbunãtãtirea procedurilor si mecanismelor de identificare, monitorizare si contracarare a riscului de abandon sau insucces scolar, sprijinirea demersurilor europene de creare a unui sistem care sã asigure monitorizarea respectãrii drepturilor copiilor migranti, în contextul existentei unor astfel de discutii la nivelul UE.
