SCHIMBÃRI… Noua lege de protectie a copilului vine cu o serie de modificãri ce îi vizeazã, în primul rând, pe profesorii care aplicau metode spartane în procesul educativ al elevilor. Dacã pânã acum dascãlilor le era interzis sã-i loveascã pe elevi, noile norme se referã si la tratamentele umilitoare, utilizarea acestora ducând la amenzi usturãtoare. Cum îi putem apãra însã pe cei de la catedrã de furia elevilor, greu de spus. Cert este cã în cele mai multe dintre situatii, principalii vinovati sunt tot profesorii pentru cã nu au reusit sã impunã respect la orele de curs.
Profesorii, care pânã acum aplicau metode considerate umilitoare în vederea mentinerii ordinii si disciplinei în scoli, vor primi amenzi usturãtoare. Asta prevede noua lege de protectie a copilului, care exclude ca elevul sã fie pus sã stea în genunchi, la colt sau cu mâinile ridicate atunci când încalcã regulamentul scolii. Dacã se demonstreazã cã scolarul a fost afectat emotional în urma unor astfel de tratamente, profesorul poate plãti chiar si 2500 lei, amendã ce este prevãzutã în noul regulament. Indicat ar fi, spun specialistii, ca dascãlii sã fie capabili sã îndrepte copilul doar arãtându-i unde a gresit si sã reuseascã sã-si impunã respectul la ore prin metode psihopedagogice. Elevii sunt protejati de articolul 48, alineatul 2 din Legea 257/2013, care prevede cã „în cadrul procesului instructiv- educativ, copilul are dreptul de a fi tratat cu respect de cãtre cadrele didactice, personalul didactic auziliar si cel administrativ si de a fi informat asupra drepturilor sale, precum si asupra modalitãtilor de exercitare a acestora”, neexistând un articol similar care sã stipuleze si obligatiile elevilor. George Roman, director de programe la Organizatia „Salvati Copiii”, a declarat cã „modificarea si completarea acestei legi a fost necesarã pentru a acoperi anumite lacune identificate de-a lungul timpului în sistemul de învãtãmânt”. Sã fie aceasta singura hibã care creazã antagonismul dintre profesor si elev?
Institutia scolarã, tot mai subminatã
Noile norme impuse în domeniul educational au fãcut ca dascãlii sã nu mai fie zbiri cu elevii, acestia încercând sã utilizeze alte metode pentru a-si câstiga respectul în fata elevilor, numai cã de multe ori se dovedesc a fi ineficiente. Nãscuti în plin avânt democratic, elevii din tara noastrã îsi cunosc pe deplin drepturile si profitã din plin de ele. De altfel, aceasta este calea recomandatã, numai cã sistemul impune si anumite obligatii, iar multi dintre elevi nu le respectã. Dezinteresati de unele discipline din orar, elevii îsi pot permite sã-i sfideze pe profesori, iar dacã acestia mai sunt si impertinenti, devin eroi în ochii colegilor sãi. Comportamentul anarhic al elevilor în timpul orelor de curs afecteazã atât activitatea didacticã a profesorului, cât si atentia celorlalti elevi. Mai mult decât atât, este cunoscut si faptul cã adolescentii de bani gata le râd în nas profesorilor care, de pildã, nu au telefon mobil atât de performant ca al lor. Chiar si locurile de parcare din curtea scolilor au devenit locuri de expozitie a masinilor de lux, second-handurile profesorilor umbrind imaginea exponatelor. Pentru elevii de azi, profesorii obisnuiti cu disciplina, plini de eruditie, care sunt veritabile enciclopedii, nu mai înseamnã nimic în sistemul de valori, acestia fiind înlocuiti de numeroasele personaje promovate de showbiz-ul românesc. Pe tinerii din ziua de azi nu-i mai fascineazã buna pregãtire profesionalã a vreunui dascãl. Tot ceea ce se clãdeste la scoalã, se demoleazã în mediile informale sau chiar familiale, în care elevii îsi petrec timpul extrascolar. Prin urmare, mai poate cere societatea eficientã si calitate în educatie fãrã disciplinã în organizarea internã?
