Alexandru Profiri, autorul unei cãrti despre istoria locului în care s-a nãscut: „Comuna Albesti: istorie, culturã si oameni”

EVENIMENT… Un tânãr de 23 de ani a scris o carte de istoria locului în care s-a nãscut. Se numeste Alexandru Profiri, este masterand al Facultãtii de Istorie a Universitãtii „Alexandru Ioan Cuza„ din Iasi, iar la sfârsitul acestei sãptãmâni îsi va lansa prima carte: „Comuna Albesti: istorie, culturã si oameni„. „Cititorii pot descoperi în aceastã carte ceea ce însemnã istoria pentru mine, prin faptul cã am abordat si obiective mici, neînsemnate pentru un trecãtor oarecare, dar care au o poveste de spus, iar acest lucru înseamnã cã orice drum, intersectie, deal si pãdure are propria istorie, ceea ce face istoria sã fie specialã„, a declarat Alexandru Profiri. Lansarea cãrtii va avea loc duminicã, 6 aprilie, ora 12:00, la Cãminul Cultural Corni-Albesti, si va reuni istorici, cercetãtori si profesori din judet, care cunosc istoria comunei, unii dintre ei contribuind la studierea trecutului Albestilor prin diferite articole si lucrãri publicate de-a lungul timpului. Printre acestia se numãrã profesorul Costin Clit de la Liceul „Cuza Vodã„ Husi, unul dintre cei mai importanti istorici ai judetului nostru.

Cartea „Comuna Albesti: istorie, culturã si oameni” are peste 600 de pagini si este structuratã în mai multe capitole: Repere istorice, Din Evul Mediu spre Modernitate, De la Modernitate la Epoca Contemporanã, Locuri, legende si întâmplãri, Culturã. „Realizarea acestei lucrãri a fost posibilã datoritã sprijinului generos al doamnei Monica Amanci si al domnului Ionel Sandu, fii ai satului Corni-Albesti, cãrora le exprim recunostinta mea profundã. Totodatã, doresc sã multumesc tuturor celor care mi-au oferit suport si inspiratie pe parcursul acestui demers, în special domnului profesor Costin Clit din Husi pentru materialele si îndrumarea oferitã; de asemenea, domnului Lucian-Valeriu Lefter, pentru consultanta stiintificã. Vreau sã-i multumesc si lui Florin-David Profire pentru ajutorul acordat în transcrierea informatiilor din documentele de arhivã”, a transmis Alexandru Profiri.

Prof. Clit: „lucrarea constituie o micã cãrãmidã de consolidare a intuitiei profetice a istoricului Nicolae Iorga”

Prefata este semnatã de profesorul Costin Clit, din care vom reda un fragment în rândurile urmãtoare: „Autorul, om al locurilor, cu preocupãri de cercetare si câteva articole publicate, constient de importanta istoriei locale, îsi propune abordarea trecutului comunei Albesti dupã cunoscutul principiu al lui Tacitus – sine ira et studio, introdus în prefata lucrãrii Anale, greu de împlinit în toate timpurile, dar mai ales a momentelor nefaste ale totalitarismului rosu din România (1948-1989). Constient de importanta editãrii istoriei comunei Albesti, îsi sprijinã demersul pe mãrturiile arheologice, documentele editate si inedite, catagrafii, lucrãrile de specialitate si de referintã publicate, mãrturii sigilografice si cartografice, presa vremii, manuscrise, însemnãri personale si de pe carte veche, chestionare, fotografii, istoria oralã, interviuri cu cei implicati, legende si traditii. Lucrarea constituie o micã cãrãmidã de consolidare a intuitiei profetice a istoricului Nicolae Iorga de a avea o istorie adevãratã a poporului român prin cunoasterea istoriei fiecãrui sat, judet sau tinut de pe meleagurile locuite de români de-a lungul veacurilor. Studiul monografic de fatã întregeste zestrea istoriograficã si spiritualã a judetului Vaslui destul de bogatã mai ales dupã cãderea regimului comunist din 1989. Alexandru Profiri, în sectiunea Repere istorice, a trebuit sã tinã cont de bibliografia destul de modestã în plan cantitativ, însã de calitate, si a avut grijã sã nu cadã victimã a adeptilor continuitãtii asezãrilor din Paleolitic si pânã astãzi, sau a „dacopatilor” care îi aseazã pe geto-daci în centrul Universului, alegând repertorierea „numeroaselor situri arheologice de pe teritoriul comunei” cu inventarele descoperite si încadrarea specificã propusã de arheologi. (…) Trebuie sã retinem si implicarea directã a autorului în investigatiile arheologice ale zonei alãturi de Adam Mircea, mãrturie stând denarul roman de argint din vremea împãratului Traian (98-117), cuceritorul Daciei, sau toporul celtic de tip oinac descoperit în pãdurea Bãrbosi, asezare în care si-a avut conacul postelnicul Ioan Cuza, tatãl viitorului domnitor Alexandru Ioan Cuza. Din lucrare nu putea lipsi abordarea perioadei medievale, din care remarcãm abordarea toponimiei din cuprinsul arealului cercetat, coroboratã cu legendele transmise din generatie în generatie”, scrie profesorul Clit în prefata cãrtii „Comuna Albesti: istorie, culturã si oameni”.

Cine este Alexandru Profiri si ce reprezintã istoria pentru el

PROFIL DE SCRIITOR…Alexandru Profiri s-a nãscut la 13 martie 2002, în comuna Albesti, unde a absolvit scoala primarã si gimnaziul în satul Corni-Albesti. A urmat, în perioada 2017-2021, cursurile Colegiului „Richard Wurmbrand” din Iasi, iar apoi pe cele ale Facultãtii de Știinte Politice a Universitãtii Bucuresti, pe care a absolvit-o în anul 2024. În prezent este student masterand al Facultãtii de Istorie a Universitãtii „Alexandru Ioan Cuza” din Iasi si redactor de articole istorice la ziarul Vremea Nouã Vaslui. Cartea „Comuna Albesti: istorie, culturã si oameni” a apãrut din dorinta tânãrului de a aprofunda istoria locului în care s-a nãscut si de a o prezenta oamenilor într-un mod diferit: „Pentru mine, istoria, este cea mai frumoasã poveste. Mã fascineazã cum trecutul prinde viatã prin oameni, prin locuri si fapte, mai ales dacã locuiesti în zona pe care o studiezi sau despre care citesti. Pentru majoritatea oamenilor, istoria pare doar o însiruire de ani si evenimente, dar pentru mine aratã altfel, fiindcã eu cred cã trecutul ne spune cine suntem si de ce suntem asa. În introducerea cãrtii am vorbit despre perceptia generalã asupra istoriei si despre faptul cã multi oameni sunt plictisiti de însiruiri de ani, dar eu am încercat sã prezint evenimentele altfel si sã fac o lucrare pentru publicul larg. Se cunoaste faptul cã istoria nu este materia preferatã a majoritãtii dintre adolescentii si tinerii de astãzi, iar eu cred cã se datoreazã modului în care istoria este predatã în scoli. Generatia mea învatã diferit si atunci istoria devine mai atractivã pentru ei dacã este prezentatã ca o poveste si nu ca o lectie de memorat, care mai are si un limbaj rigid. Tinerii nu mai sunt atrasi de date, nume si domnii, dar pot fi captivati de povestile unor personaje istorice si de întâmplãri care au schimbat destine. Totul tine de modul în care este prezentatã istoria si dacã se depune efort ca în lectiile de la clasã sã fie introduse povesti, documente, interviuri, activitãti interactive, vom vedea cã interesul tinerilor va creste. Din acest punct de vedere, si eu, am încercat sã fac istoria comunei Albesti mai atractivã pentru publicul larg”, a explicat Alexandru Profiri.