SPORTIVĂ… Alexandra Ciurușniuc este, la momentul actual, singura femeie arbitru din fotbalul județean. Are 21 de ani, este kinetoterapeut, iar în timpul liber arbitrează meciurile din Liga a IV-a și a V-a. De unde a venit pasiunea pentru fotbal, e greu de spus, pentru că nu a avut pe nimeni în familie care să joace fotbal sau să privească la televizor un meci. Îi place acest sport de mică și, atunci când s-a ivit posibilitatea de a deveni arbitru, nu a ratat șansa. „E frumos să fii arbitru, le îndemn pe femei să îmbrățișeze acest domeniu. Important este să le placă, să aibă multă răbdare și perseverență, să își dorească să crească cât mai mult și să învețe să se facă respectate de jucători, să arate că se pot ridica și la nivelul băieților sau chiar să îi depășească”, a declarat Alexandra Ciurușniuc.
Alexandra își amintește și acum sentimentul care a cuprins-o atunci când a călcat prima dată pe un teren de fotbal. „Știu că pare ciudat, dar eu nu am avut pe nimeni în familie care să aibă o pasiune pentru fotbal. Prima dată când am pus piciorul pe un teren aveam în jur de 6 ani și cred că eram în clasa I. Nu îmi amintesc foarte bine momentul, dar știu sigur că am simțit că acolo este locul meu. Mă încânta ideea de a fi în teren, de a fi o piesă în acel joc. Ca arbitru, am pășit pe un teren de fotbal pe la vârsta 15 ani. Familia nu prea a fost încântată la început, părinții mei își făceau foarte multe griji, că poate pățesc ceva, dar până la urmă mi-au respectat alegerea și m-au susținut”, povestește Alexandra.
“Mi s-a întâmplat să aud din tribună că nu am de unde să știu să arbitrez doar pentru că sunt femeie”
Primul meci arbitrat nu a fost o reușită, însă acest lucru nu a descurajat-o: “Primul meci a fost groaznic, am fost depășită de situație, nu știam cum să-mi gestionez deciziile în teren, nu stăpâneam foarte bine nici legile, aveam și emoții, deci cred că a fost un dezastru total. Am învățat treptat, de la meci la meci, cum, de altfel, este și normal. Eu o admir foarte mult pe Stéphanie Frappart, prima femeie care a arbitrat la centru la campionatul mondial de fotbal în 2022. A demonstrat că se poate descurca la fel de bine ca oricare bărbat și cred că e un pas înainte pentru a dărâma vechiul mit, acela că doar băieții pot face asta”. Întrebată care sunt reacțiile jucătorilor atunci când o văd, aceasta a mărturisit că o parte dintre ei încă au prejudecăți: “Jucătorii reacționează diferit când mă văd, unii își pun mâinile în cap, cred că nu știu să arbitrez, iar alții nu au nicio problemă cu asta și mă acceptă ca și pe ceilalți colegi. Și reacțiile suporterilor sunt diferite. Există oameni care au acceptat ideea că și femeile pot face asta, dar sunt și oameni care încă cred că nu avem ce căuta pe teren. Nu de puține ori mi s-a întâmplat să aud din tribună că nu am de unde să știu să arbitrez doar pentru că sunt femeie, că locul meu ar fi la cratiță, în niciun caz pe teren etc. Însă am avut parte și de momente amuzante. Nu mai știu exact care era meciul, dar țin minte că erau doi adversari, care se luptau practic pentru minge, au ținut-o așa pe o distanță de vreo 15-20 de metri, dar la un moment dat au obosit și au renunțat amândoi, s-au luat în brațe și s-au așezat pe jos”, a povestit Alexandra.
