Din 1993, în fiecare an pe 3 mai jurnaliştii serbează Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Din păcate, în Romania, cei care îşi cîştigă pîinea din scrisul la gazete nu au nici în acest an prea multe motive de sărbătoare, întrucît sînt din ce în ce mai puţini, mediul în care lucrează se degradează pe zi ce trece, salariile abia depăşesc lefurile muncitorilor din fabricile de confecţii, breasla este în continuare dezbinată, lipsită de repere şi uneori chiar de onoare, iar multe ziare gîfîie după cîţiva ani grei de recesiune economică, în care principalul scop a fost supravieţuirea economică şi mai puţin restaurarea standardelor profesionale.
În aceşti ani mulţi cititori au abandonat ziarele tipărite pe hîrtie, considerate depăşite de evenimente, preferînd să citească ştiri în timp real din mediul digital. Dar experienţa multimedia, pe care şi-o doresc cititorii, este scumpă şi puţini publisheri îşi permit luxul de a investi în produse de calitate, cel puţin la nivel local. Şi, să fim cinstiţi, din presa neînregimentată nu prea se fac bani. În aceste condiţii, şi jurnaliştii profesionişti s-au împuţinat ori trec printr-o criză acută de motivaţie.
Chiar dacă are dragoste de meserie, hulit din toate părţile şi cu resurse limitate, jurnalistul onest nu îşi mai permite să fie cuiul din pantoful nimănui, nu prea mai are timp să deranjeze, să treacă informaţia prin atît de necesarul filtru critic, fiind mai mereu între două evenimente, totdeauna sub presiunea reacţiei rapide cerute de public.
Se ştie că o presă slabă, invadată de părerişti, cum există tendinţa astăzi, nu este în avantajul ţării şi nici al democraţiei. Practicarea meseriei într-un regim de avarie, caustic şi fără prea multe satisfacţii, devine dăunătoare atît pentru integritatea valorilor profesiei, cît şi pentru mass-media ca afacere. Liderii de opinie din profesie spun că presa noastră are nevoie urgent de un restart, jurnaliştii trebuie să recîştige respectul publicului şi să-şi redefinească standardele. Sună provocator, însă este greu de realizat atîta vreme cît afacerile în media se fac uitîndu-ne sub unghie.
Ne aflăm în plină campanie electorală pentru alegerile locale, iar presa devine iarăşi terenul unor furibunde lupte politice. Într-o formă sau alta, jurnaliştii intră chiar ei în lupta politică, afectînd astfel echilibrul şi echidistanţa presupuse de activitatea jurnalistică.
Iată de ce, după cum spun şi organizaţiile profesionale, Ziua Libertăţii Presei poate fi un bun prilej de reflecţie asupra felului în care jurnaliştii îşi folosesc libertatea, statutul, asupra modului în care se racordează la agenda publică.
Nu trebuie să fii expert ca să vezi că investigaţiile sînt mai rare sau servesc interese paralele cu domeniul, că la nivel local puţini au capacitatea de a face provocărilor New Media, că ne lipseşte cadrul legal şi etic pentru un jurnalism de calitate şi că pe fondul acestei dezbinări politicienilor le vine uşor să controleze şi să manipuleze nu doar presa ci şi cetăţeanul.
Iar dacă astăzi vorbim de dispariţia presei tipărite, mîine s-ar putea să vorbim de dispaţiţia presei citite…
Pînă atunci, sfatul meu este să citiţi ziare. Citind ziare, şi nu ascultînd programe tv, veţi fi cu siguranţă mai cetăţeni decît ceilalţi. Şi nu este de mirare că la ora actuală 40% dintre romani nu au acces la ziare, iar un procent la fel de important nu fac efortul de a deschide unul.
www.ziaruldevrancea.ro
