Forţele politice de la Chişinău joacă viitorul micuţei republici cu arme tocite: filmuleţe şi răpiri controversate, „România prietenă” sau „România distrugătoare”. Până mâine-seară, criza nu prea există. Mai încruntat decât de obicei, liderul comunist Vladimir Voronin ieşea acum câteva săptămâni în faţa presei cu o acuzaţie cât toate zilele: puterea reprezentată de Alianţa pentru Integrare Europeană (AIE) şi-a trădat cetăţenii în favoarea României.
În iulie, inundaţiile făcuseră prăpăd la Nemţeni, lângă Prut: doi oameni au murit, iar 170 de case au fost distruse. Era chiar în perioada în care Dunărea creştea ameninţător în dreptul Galaţiului şi se vorbea de varianta inundării controlate a unor zone agricole, pentru salvarea oraşului. În plină campanie electorală, un filmuleţ al agenţiei de presă „Omega” – deţinută de Aleksandr Petkov, candidat la deputăţie din partea Partidului Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) – a legat cele două evenimente şi a încercat să demonstreze că digul care apăra Nemţeniul moldovenesc a fost aruncat în aer pentru a dezumfla Prutul şi a salva astfel Galaţiul românesc. Totul, în virtutea bunelor relaţii dintre AIE şi România.
„A fost o inundaţie organizată. PCRM consideră întreaga Alianţă ca fiind complice a celor întâmplate. Lipsa unei investigaţii a organelor de resort va însemna de fapt tăinuirea criminalilor”, decreta Voronin în conferinţa de presă de după publicarea filmuleţului.
„Dovezile” complotului
„Investigaţia jurnalistică” pe care se baza fostul preşedinte comunist consta de fapt într-o colecţie de răspunsuri ale sătenilor la o singură întrebare a reporterului: „S-a auzit ceva?”. Parascovia Drugă din Nemţeni e unul dintre martorii invocaţi în imagini. Bătrâna stă pe bancă, în faţa porţii. Îşi strânge pumnii când imită sunetul bubuiturii, se uită apoi în stânga şi-n dreapta, suspicioasă. „O detunătură înăbuşită. Ana vine fuga la noi: «Aţi auzit că s-a rupt?». «Nu poate să se rupă aşa!». Asta nu s-a rupt de la apă, băieţi! Eu îs femeie bătrână de 76 de ani şi am văzut vărsături pe Prut multe: asta n-a fost de la apă!”, decretează femeia. Mai degrabă explodase ceva, ca o „boambă”.
Teoria conspiraţiei a fost desfăcută rapid de reporterii ziarului „Timpul”. Aceştia au mers în satul cu pricina, au vorbit cu „eroii” materialului, şi toţi – cu excepţia doamnei Parascovia Drugă – au zis că le-au fost sucite vorbele. Autorităţile au explicat că nu poate fi vorba decât de o aberaţie, atâta vreme cât Galaţiul se află cu 18 kilometri mai sus de gura de vărsare a Prutului în Dunăre. Oraşul românesc nu putea fi salvat nici printr-o astfel de „bunăvoinţă”.
Liderii comunişti n-au fost preocupaţi însă de asemenea detalii. De altfel, e puţin probabil să-şi fi propus să convingă vreun votant al Alianţei, ci mai degrabă să-i ţină captivi pe cei dispuşi încă să pună ştampila pe seceră şi ciocan. E un laţ pe care l-au aruncat şi anul trecut înspre populaţie: „Să ne apărăm Patria!”, strigau ei, de pe afişe şi de pe fluturaşi roşii. Şi atunci, România era duşmanul.
Atitudinea binevoitoare din ultima vreme a Bucureştiului a înfierbântat şi mai mult taberele: de o parte sunt basarabenii bucuroşi că obţin mai uşor un paşaport european, iar de cealaltă se plasează cei care văd în „îmbrăţişarea” Bucureştiului o ameninţare la adresa suveranităţii Republicii Moldova. Aceştia din urmă au fost mereu motorul electoral al PCRM, care trebuie uns cu noi dovezi ale „complotului”.
Procedee vechi
Mai toată campania electorală de acum pare o reluare. Filmuleţe cu scenarii apocaliptice s-au difuzat şi înaintea legislativelor de anul trecut, numai subiectul a fost diferit: erau scoase atunci în faţa poporului „adevărurile” despre revolta din 7 aprilie.
Tot în reluare se dau şi poveştile cu răpiri. În 2002, dispariţia deputatului Partidului Popular Creştin Democrat (PPCD) Vlad Cubreacov declanşa o adevărată isterie. Pentru că acesta îşi crease imaginea unui susţinător al Mitropoliei Basarabiei, s-a speculat intens că deputatul ar fi ajuns în mâinile forţelor speciale ruse sau ale Tiraspolului. Ca prin minune, la câteva săptămâni distanţă, Cubreacov s-a prezentat singur la un post al poliţiei moldoveneşti din apropierea Transnistriei. A candidat apoi, fără succes, pentru funcţia de primar al Chişinăului. De atunci, varianta înscenării a devenit tot mai plauzibilă.
Această amintire i-a răscolit pe basarabeni în această săptămână, când fostul lider al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS), Artur Reşetnicov, aspirant la un mandat de deputat din partea comuniştilor, a dispărut şi a reapărut ca prin minune.
„Eu nu vreau să vă povestesc tot prin ce am trecut. Nu doresc nimănui. Se uită şi copiii la televizor… M-au pus de şapte ori în genunchi, înscenând împuşcarea în cap şi cerând informaţii compromiţătoare despre Vladimir Voronin. Eu nu le-am spus nimic. Şi cu asta mă mândresc!”, a spus fostul şef SIS cu tremur în glas, de pe patul de spital. Informaţiile pe care le prezintă Reşetnicov sunt deocamdată contradictorii, au spus iniţial reprezentanţii Ministerului Afacerilor Interne. Au revenit apoi cu o teorie halucinantă: a fost o înscenare a Partidului Comuniştilor, dar despre care Reşetnicov n-a avut habar.
…timpul.md
