NELINISTE… Nepãsarea autoritãtilor române a permis rãspândirea celei mai ucigãtoare boli care a pãtruns pe teritoriul tãrii noastre în ultimii 50 de ani. Este concluzia la care au ajuns colegii de la „Evenimentul zilei”, care au analizat un document al Comisiei Europene. Conform acestui act, încã din anul 2015, autoritãtile de la Bucuresti au fost avertizate si au primit fonduri de la Uniunea Europeanã pentru a lua mãsuri împotriva acestui flagel. Un audit al Comisiei Europene aratã cã, nici dupã trei ani, la noi nu s-au aplicat multe dintre mãsurile împotriva rãspândirii acestui virus. Pe lista judetelor de risc, pentru pãtrunderea pestei porcine africane, se aflã si Vasluiul, datã fiind învecinarea cu Republica Moldova, zonã socotitã ca având mai multe focare de pestã porcinã africanã.
În raportul expertilor de la Directia Generalã Sãnãtate si Siguranta Alimentarã a Comisiei Europene, sustin colegii de la EvZ, se aratã cã, începând cu ianuarie 2014, pesta porcinã africanã s-a rãspândit în Estonia, Letonia, Lituania si Polonia. Ca rãspuns la aceastã evolutie, Comisia a auditat respectivele state membre. În 2015, CE a dezvoltat o strategie privind pesta porcinã africanã pentru statele membre afectate si pentru cele cu un risc crescut de aparitie a bolii. Strategia respectivã viza prevenirea rãspândirii bolii si, în cele din urmã, eradicarea sa de pe teritoriile afectate. În raport se aratã cã România avea, încã de acum trei ani, „un risc crescut de aparitie a pestei porcine africane dinspre tãrile limitrofe non-UE, Ucraina si Moldova”. În decembrie 2016, pesta porcinã africanã a fost confirmatã în Ucraina, la mai putin de 10 km de granita cu România. În consecintã, auditul efectuat în anul 2017 s-a concentrat în principal asupra celor opt judete cu risc: Satu Mare, Maramures, Suceava, Botosani, Iasi, Vaslui, Galati si Tulcea. Începând cu 2015, un program de supraveghere a pestei porcine africane în România a fost aprobat si a beneficiat de sprijin financiar din partea Comisiei Europene, mai aratã raportul Comisiei Europene. Este clar cã nu a fost realizatã o gestionare a populatiei de mistreti, populatie care a crescut foarte mult în judetul Vaslui si despre care se spune cã a adus virusul mortal în România din Ucraina. În opinia specialistilor, punctul cel mai vulnerabil pentru aparitia infectiei la porcii domestici îl reprezintã numeroasele exploatatii nonprofesionale cu un nivel mic de biosecuritate. În special, crescãtorii individuali care au scroafe erau considerati susceptibili sã joace un rol în rãspândirea infectiei pe plan local.
Liniste, deocamdatã, în gospodãriile vasluiene
În timp ce, în alte judete, sãtenii s-au speriat si au decis sã-si taie porcii, pentru a nu ajunge în situatia ca râmãtoarele sã fie eutanasiate pe capete, la Vaslui e liniste. „La noi, la Fãlciu, nu taie nimeni porcii. Au mai venit oamenii pe la Primãrie, au mai întrebat de aceastã boalã, dar nu am auzit ca vreun sãtean sã-si taie porcul. Dacã se descoperã acest virus la Vaslui, va fi jale, nu vor avea oamenii ce sã punã pe masã de Crãciun”, spune primarul comunei Fãlciu, Neculai Moraru, presedintele Asociatiei Comunelor din România, filiala Vaslui. Singura reactie de alertã si de împotrivire la mãsurile de eutanasiere în masã a sute de mii de porci rãmâne, pânã acum, la Vaslui, cea a primarului de la Suletea, Ciprian Tamas. „Alooo!!! Johannis, Dragnea, Dãncilã!!! Opriti acest act criminal! Nu mai fiti slugile marilor puteri! Nu existã nicio pestã porcinã (africanã, n.r.), nu mai insistati în a vã bate joc de români!! La Suletea voi fi în prima linie, vã asteptãm la fel cum îi astepta Stefan cel Mare pe turci! Ati distrus tot ce se putea distruge în tara asta! Ati închis sute de abatoare în România! Acum vreti sã desfiintati si cotetele oamenilor din gospodãrii??? Fereascã-vã Dumnezeu de furia tãranilor!!!”, scrie primarul Tamas, pe Facebook.
