POST SI BUSUIOC În Ajunul Bobotezei (5 ianuarie) se tine post negru, nu se mãnâncã si nu se bea nimic. Canoanele Bisericii învatã cã în Ajunul Bobotezei se ajuneazã total, iar a doua zi se ia agheasma pe nemâncate. Postul din ziua de 5 ianuarie este pãstrat din perioada secolelor IV-VI, când catehumenii se pregãteau prin post si rugãciune timp de 40 de zile, sã primeascã botezul în seara acestei zile. Dupã ce primeau botezul, puteau sã participe pentru prima datã la liturghia credinciosilor si sã se împãrtãseascã. Astãzi, crestinii postesc în aceastã zi, pentru a putea gusta cu vrednicie din apa sfintitã – Agheasma Mare. Potrivit traditiei populare, Ajunul Bobotezei este noaptea în care fetele necãsãtorite îsi pot visa ursitul.
În unele regiuni, în special în Moldova, crestinii ortodocsi gustã pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), pânã la 14 ianuarie – odovania praznicului. Se întâmplã ca cei opriti de la Sfânta Împãrtãsanie sã primeascã de la duhovnic binecuvântarea de a lua Agheasma Mare. Însã, trebuie sã fim cu luare aminte la faptul cã Agheasma Mare nu poate înlocui Sfânta Împãrtãsanie. Alti preoti îi opresc pe credinciosi sã ia Agheasma Mare. În acest sens, Sfântul Sava spune: “acestia nu fac bine pentru cã prin darul lui Dumnezeu s-a dat spre sfintirea lumii si a întregii fãpturi… Deci de unde este socotinta acestora pentru ca sã nu guste apa aceasta, deoarece trebuie sã stim cã nu pentru aceasta Apã este necurãtia în noi, ci devenim necurati prin lucrurile noastre cele spurcate, iar noi ca sã ne curãtim de acestea, bem fãrã de îndoialã aceastã Sfântã Apa”. Cu Agheasma Mare se stropesc casele credinciosilor si locuitorii acestora, în Ajunul Bobotezei. Tot cu ea se stropesc si lucrurile care trebuie binecuvântate sau sfintite, cum ar fi de pildã, la binecuvântarea si sfintirea prapurilor, la sfintirea crucii si a troitelor, a clopotului, a vaselor si vesmintelor liturgice, la sfintirea icoanelor, a bisericilor, a antimiselor si a Sfântului si Marelui Mir.
Traditii de Ajunul Bobotezei
Potrivit traditiei populare, Ajunul Bobotezei este noaptea în care fetele necãsãtorite îsi pot visa ursitul. Fetele care doresc sã îsi viseze ursitul iau de la preot un fir de busuioc sfintit, plantã despre care se crede cã are puteri magice. Cea care vrea sã i se arate destinul trebuie sa posteascã, sã se roage si sã punã busuiocul sub pernã, în noaptea dinaintea sãrbãtorii. În unele zone ale tãrii, în ajunul Bobotezei, se spune cã, pentru a-si visa alesul, fetele trebuie sã mãnânce o turtã frãmântatã doar cu 9 degete din 8 linguri de fãinã si o lingurã de sare si sã-si lege pe inelar un fir rosu de mãtase. Prin traditie, se tine post negru (sau zi de sec) în Ajunul Bobotezei. Se spune cã cei care reusesc sã nu mãnânce si sã nu bea nimic în aceastã zi vor avea parte de noroc, sãnãtate si binecuvântare de la Dumnezeu pe tot parcursul anului.
