La capitolul autostrăzi suntem pe ultimul loc din Europa. Deschiderea noilor tronsoane se amână de la o lună la alta, iar celelalte categorii de drumuri publice sunt într-o stare avansată de degradare. În situația în care rovinieta se mărește, întrebarea „Unde se duc banii din taxa de drum?“ este legitimă
La sfârșitul lunii septembrie, șoferii au primit încă o lovitură sub centură: rovinieta se majorează. În unele cazuri, valoarea taxei de drum crește chiar și cu 66%. Pentru proprietarii de autoturisme, conform unui proiect de ordonanță de urgență, noile valori sunt de 5; 10 și respectiv 32 de euro la rovinietele valabile 7 zile, 30 zile și un an. În prezent, pentru aceleași perioade de valabilitate, sumele achitate se ridică la 3; 7 și 28 euro.
Vestea proastă este că inițiatorul proiectului – Departamentul pentru Proiecte de Infrastructură și Investiții Străine (DPIIS) – cere majorarea începând cu 16 octombrie, invocând o directivă europeană din 2011, care prevede o aplicare procentuală a tarifelor în cazul vehiculelor comerciale cu masă totală mai mare de 3,5 tone. Motiv pentru reprezentanții DPIIS și cei de la Compania de Drumuri să solicite majorarea tarifelor și în cazul autoturismelor.
Cele mai mici tarife din Europa
Capital a încercat să afle de ce este necesară creșterea tarifului și în cazul autoturismelor, iar răspunsul celor de la Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR) a venit sec: „avem cele mai mici valori din UE“. Mai mult, reprezentanții companiei susțin că banii colectați din rovinietă nu ajung pentru a acoperi necesarul pentru întreținerea, reabilitarea și modernizarea drumurilor naționale. Conform datelor transmise de CNADNR, în perioada 2009-30 septembrie 2013, încasările din rovinietă ajung la 3,72 miliarde de lei fără TVA, adică peste un miliard de euro cu TVA. Însă doar o parte din suma încasată de la șoferi are ca destinație modernizarea și reabilitarea drumurilor naționale. Lucian Calmus, director adjunct al direcției comerciale din cadrul CNADNR, susține că „sumele provenite din rovinietă nu se alocă punctual pentru anumite proiecte de infrastructură, ci constituie o componentă a bugetului companiei“. Mai exact, „sumele încasate în urma aplicării tarifelor de utilizare (…) vor fi utilizate în exclusivitate pentru finanțarea lucrărilor de construcție, modernizare, întreținere și reparație a drumurilor naționale, precum și pentru garantarea și rambursarea creditelor externe și interne contractate în acest scop“, se precizează într-un răspuns al companiei remis Capital.
Potrivit lui Cristian Andrei, consilier al directorului general al CNADNR – Narcis Neaga, pentru lucrările de reabilitare, modernizare și întreținere a drumurilor naționale se alocă de la buget abia 400 de milioane de lei, iar alte 400 de milioane de lei sunt distribuite din încasările din rovinietă. În total, mai puțin de 200 mil. euro pe an pentru toate lucrările de deszăpezire, marcaje, semnalizare, plombare, covoare asfaltice subțiri, tratamente bituminoase și tăierea vegetației.
capital.ro
