Pedeliştii au cheltuit milioane de euro pe investiţii inutile sau au închis şcoli şi spitale, după ce statul ori autorităţile locale au cheltuit bani pentru a le dota şi reabilita
Guvernarea pedelistă a îngropat banii românilor în investiţii inutile ori şi-a bătut joc de investiţii făcute cu cap, de autorităţile locale sau judeţene. Numai la nivelul judeţului Vrancea sunt investiţii de milioane de euro care ori nu au fost finalizate ori nu sunt folosite. Pe lista investiţiilor fără noimă se află patinoarul cu „gheaţă uscată“ din Focşani, staţia şi panoul de monitorizare a aerului, infochioşcul pentru şomeri. Din câte se pare, singurul scop al acestor aşa zise investiţii a fost doar acela de a aduce bani în puşculiţa electorală a PDL. Şcoli reabilitate, dar care au fost închise pentru că s-a reorganizat sistemul de învăţământ, spitale care au fost dotate şi reabilitate la standarde europene, dar care au fost închise în numele unei aşa zise legi a sănătăţii, sunt alte „beneficii“ ale guvernării pedeliste.
La nivelul judeţului Vrancea sunt investiţii de mi-lioane de euro care ori nu au fost finalizate ori nu sunt şi nu pot fi folosite. Patinoarul cu „gheaţă uscată“ este un eşec de 5 miliarde lei vechi, a recunoscut, cu seninătate, pedelista Sorina Plăcintă, fost ministru al Tineretului şi Sportului. Golănia o văd toţi focşănenii care trec pe lângă aşa-zisul patinoar sau care au aflat din mass-media câţi bani s-au cheltuit pe bucata de plastic. Într-un raport care cuprinde verificarea investiţiilor din 2009, inspectorii Curţii de Conturi au prezentat golănia de partid făcută cu miliardele cheltuite pentru patinoarele artificiale. Inspectorii Curţii de Conturi au arătat că banii s-au cheltuit discreţionar, „neeconomicos, ineficient şi ineficace“.
Potrivit documentului, senatorul second-hand Sorina Plăcintă a plătit 446 euro pentru un metru pătrat de plastic, în timp ce, pentru un metru pătrat de locuinţă ANL, statul a achitat 407 euro, inclusiv TVA. Un metru pătrat de patinoar uscat a fost mai scump decât un metru pătrat de locuinţă ANL, preţurile fiind supraevaluate chiar şi cu 50%. „Valoarea investiţiei (500-600 mii lei/patinoar, respectiv 140 mii euro) nu a fost stabilită în baza unui studiu efectiv al pieţei sau a unui studiu de fe-zabilitate, ci a reprezentat o valoare arbitrară ce nu a putut fi justificată“, se arată în raportul Curţii de Conturi. Patinoarul cu „gheaţă uscată“ din cartierul Sud a costat peste 5 miliarde de lei vechi din banii publici, dar zace nefolosit.
Bani pentru clientela PDL
Încă din decembrie 2009, „Monitorul de Vrancea“ a prezentat mecanismul prin care banii publici au fost direcţionaţi către anumite firme, sub pretextul necesităţii înfiinţării unor „centre de agrement“. Licitaţiile au fost cu dedicaţie, pentru că asemenea patinoare, în România, au fost realizate doar de o firmă, administrată de un consilier PDL din Turda, Cluj. Pentru a nu ridica suspiciuni, licitaţiile nu au fost organizate de MTS ci de direcţiile judeţene de sport. Astfel, deşi banii au fost acordaţi de MTS, răspunderea pentru licitaţii a revenit şefilor acestor direcţii. De fapt, aceşti şefi au fost doar pioni, obligaţi să respecte ordinele de la Bucureşti. În realitate, standardul de construcţie, respectiv condiţiile pe care trebuia să le îndeplinească, suprafaţa ori dimensiunea au fost stabilite de Ministerul Tineretului.
150 de mii de euro pentru staţia defectă de monitorizare a aerului
Focşaniul se numără printre oraşele care fac parte din reţeaua naţională de monitorizare a calităţii aerului cu staţia VN1. Din 12 luni, staţia a furnizat informaţii despre aer doar pentru opt luni. Aici au fost îngropate peste 130 de mii de euro, bani plătiţi de Ministerul Mediului în cadrul unui contract încheiat cu o asociaţie din Italia şi un S.R.L. din Bucureşti. „Staţia de monitorizare a calităţii aerului a funcţionat la întreaga capacitate în mai multe perioade, ultima fiind de la sfârşitul anului 2011 până pe data de 7 martie 2012 când s-a defectat aerul condiţionat în cabina în care sunt amplasate echipamentele. Acest fapt a condus la întreruperea funcţionării staţiei“, ne-a transmis directorul executiv al APM, Paul Giurcă.
Tot conducerea Agenţiei ne spune şi că „întreţinerea echipamentelor, repararea sau înlocuirea anumitor părţi componente sunt asigurate de firma Orion Europe SRL Bucureşti, iar Ministerul Mediului alocă fondurile necesare“. Adică alţi bani, altă distracţie.
Chiar şi când aerul poate fi analizat, informaţii sunt inutile pentru publicul larg, deoarece panoul de lângă Magazinul Milcov, pe care ar trebui afişate valorile, nu funcţionează din luna iulie 2010. Panoul a fost montat în decembrie 2007 şi a fost dat spre folosinţă APM Vrancea abia în anul 2010, luna iunie. În următoarea lună, panoul s-a stricat şi nici nu mai era în garanţie din anul 2009. Astfel, APM s-a îmbogăţit cu un sistem de informare stricat. De atunci, 16.000 de euro stau fără rost în centrul oraşului şi aşteaptă o minune.
Raza de acoperire a staţiei de monitorizare a ca-lităţii aerului este de 200 până la 500 de kilometri. Conform măsurătorilor pe care le-au făcut angajaţii APM, manual, dar şi automat, atunci când staţia funcţionează, calitatea aerului în judeţul Vrancea este „excelentă“ sau „foarte bună“. În Vrancea sunt patru puncte în care se efectuează măsurători manuale, la sediul APM, în Cartierul Sud, la Comat şi la Odobeşti.
Focşănenii spun că sunt „bani aruncaţi aiurea“
Focşănenii nu văd cu ochi buni aceste investiţii care zac neexploatate. Sumele cheltuite pentru echipamentele inutile sunt astronomice pentru veniturile lor. „În ziua de azi sunt multe investiţii făcute în acest fel. Pentru mine aceste sume sunt exorbitante. Sunt investiţii nerentabile, dar la care este un interes pentru profit. Ne-am obişnuit cu felul acesta de a achiziţiona diferite echipamente. Şi în mediul sanitar sunt multe aparate care au fost cumpărate şi nu funcţionează. Se pare că ceva nu este în regulă“, ne-a spus Ioan Jan Pavel.
Focşănenii nu se împacă cu ideea că sute de mii de euro sunt aruncaţi „aiurea“. „Ar trebui ca cineva să se ocupe de treaba asta. Ministerul Mediului se ocupă de cu totul alte lucruri, să amendeze, să cerceteze. Lumea nu ştie de toate aceste investiţii, nu ştie nimeni nimic. Toate aceste investiţii trebuie să aibă un rezultat, dacă nu au, sunt inutile“, ne-a spus Mariana Grigorescu.
4,2 milioane de euro pentru amprentele şomerilor
La Agenţia Locală pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ALOFM) Focşani, şefii instituţiei s-au lăudat, la sfârşitul lunii martie, cu un infochioşc pentru şomeri, care, spun angajaţii statului, va uşura efortul celor care nu au un job, în găsirea acestuia. Acest infochioşc a costat 91.000 de euro. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă a cheltuit peste 4,2 milioane de euro pentru 47 sisteme de self-service în toată ţara. Acestea nu pot fi însă utilizate decât pe jumătate.
Teoretic, acest centru de informare poate asigura patru servicii: depunerea declaraţiilor la fondul de şomaj de către agenţii economici, identificarea unui loc de muncă din ofertă de către un şomer, afişarea locurilor de muncă şi a cursurilor de formare profesională, vizarea lunară a şomajului… prin amprentare.
Practic, depunerea declaraţiilor la fondul de şomaj se face la Direcţia Finanţelor Publice, aşa că infochioşcul este inutilizabil din acest punct de vedere, iar… amprentarea şomerilor încă nu este posibilă. „Ne trebuie doar nişte aprobări pentru utilizarea amprentelor, pentru a da drumul şi acestui serviciu“, a declarat directorul ALOFM, Florin Bratosin. Acesta nu a precizat însă de la cine trebuie obţinute aceste aprobări.
Cu ocazia unui eveniment similar celui din Focşani, directorul adjunct al AJOFM Constanţa, Gheorghe Buşu, a precizat că, momentan, vizarea electronică nu se poate face din cauza… legislaţiei. „Pentru a putea amprenta şomerii care doresc, bineînţeles, este nevoie de modificarea legislaţiei în domeniu. Fără acest lucru nu se poate face nimic”, a declarat Buşu, pentru „Liderul de opinie“. Acesta a mai precizat că se aşteaptă un Ordin de prim-ministru care să permită modelul de utilizare a amprentei digitale.
Cu toate că aparatura şi amenajarea celor 15 metri pătraţi au costat destul de scump, utilitatea nu va fi reflectată în scăderea numărului de şomeri la nivel de judeţ. Cu acest lucru a fost de acord chiar şi directorul ALOFM, Florin Bratosin. „Nu se va regăsi în scăderea numărului de persoane în căutarea unui loc de muncă, însă va scurta timpii de căutare a unui loc de muncă“, ne-a declarat Bratosin.
La ceva timp de la inaugurare, am „păzit“ aproximativ două ore aparatura care a costat 91 de mii de euro, dar niciun şomer nu a pus degetul pe ecranul tactil. Nici ALOFM nu a desemnat o persoană care să se ocupe de informarea şomerilor despre acest serviciu suplimentar. Întrebat de ce nu funcţionează panoul, directorul executiv al Agenţiei Judeţene pentru Ocuparea Forţei de Muncă (AJOFM) Vrancea, Iozefina Iaru, ne-a îndrumat să formulăm o cerere în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii de interes public. Nu am făcut acest lucru pentru că l-am considerat o insultă. Cert este că după ce am sesizat conducerea AJOFM, deodată panoul a început să funcţioneze. Probabil era scos din priză pentru a face economie de energie.
Investiţii de milioane de euro, închise în numele reformei
Spitalul orăşenesc Odobeşti este o investiţie în care s-au băgat foarte mulţi bani atât de autorităţile locale, dar şi de Ministerul Sănătăţii. Numai că, odată finalizate aceste investiţii, spitalul a fost închis pe motiv că se reformează sistemul sanitar.
Primarul oraşului Odobeşti, Daniel Nicolaş, a acuzat PDL-ul că a închis în mod voit spitalul din localitate, fără a ţine cont de investiţiile făcute în ultimii ani şi nici de cei peste 30 de mii de vrânceni care mergeau la acest spital. „După ce au tăiat fondurile pentru funcţionarea institu-ţiilor publice din oraş şi ţin în sertar de 5 ani proiectul de îndiguire a râului Milcov, acest partid antinaţional a dat încă o palmă cetăţenilor din Odobeşti: le-a închis spitalul. Toate investiţiile făcute cu eforturi mari în ultimii ani au fost în zadar. Nu este vorba de reforma sistemului sanitar, ci de distrugerea sistemului sa-nitar, de pedepsire a electoratului social-democrat, în special a localităţilor care nu au votat cu partidul portocaliu“, a afirmat Daniel Nicolaş.
Acesta a precizat că pedeliştii nu au ţinut cont nici de faptul că Spitalul din Odobeşti este situat într-o zonă seismică şi în caz de cutremur este singura instituţie mai apropiată de localităţile care ar putea fi afectate de cutremur. Nicolaş a reamintit că Spitalul Odobeşti a fost unul din primele spitale din ţară care în 2010 a fost preluat în administrare de către Consiliul Local. Era o instituţie care funcţiona în baza unei hotărâri a Consi-liului Local, iar decizia Guvernului de a închide spitalul este „una abuzivă“.
Cinci şcoli reabilitate, apoi închise
Fără a ţine cont de sumele mari investite, Ministerul Educaţiei a decis în primăvara anului 2010, închiderea a cinci unităţi de învăţământ complet reabilitate. Reabilitarea acestor şcoli a demarat în 2006 şi s-a finalizat în 2009. Fără a avea nicio vi-ziune de viitor şi probabil fără a se face un studiu demografic, portocaliii au decis să arunce banii pe investiţii apoi să închidă şcolile. O astfel de investiţie s-a făcut la Şcoala din localitatea Titila, comuna Andreiaşu de Jos. Statul a investit în lucrări de reabilitare suma de 195.000 lei. De asemenea s-a pus lacătul şi pe Şcoala din Iugani, din comuna Bogheşti. Aici a fost investită suma de 10.000 lei. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu Şco-lile din satele Arva şi Căpătanu din Broşteni, în care s-au investit în total 73.000 lei. Cea de-a cincea şcoală închisă este cea de la Feteşti, comuna Câmpuri, unde s-au cheltuit 96.000 lei.
Alte şcoli cu clasele I-IV în care s-a investit au rămas să funcţioneze doar cu puţine grupe de învăţământ preşcolar. Acelaşi lucru s-a întâmplat la şcoala din Găloieşti, din comuna Dumitreşti, unde au fost investiţi 98.000 lei deşi sunt doar zece elevi.
Niciun ban pentru şcolile ce stau să cadă peste elevi
În timp ce Ministerul Educaţiei şi Cercetării a băgat bani cu nemiluita în instituţii de învăţământ care, după ce au fost modernizate, au fost închise, zeci de unităţi de învăţământ riscă să cadă peste elevi din cauza stării deplorabile în care se află sau la care lucrările de investiţii au fost sistate de pedelişti fără nicio logică. În această situaţie se află şi Şcoala din Urecheşti, unde, în luna februarie, din cauza căderilor abundente de zăpadă, o parte din acoperiş s-a prăbuşit. De reţinut că această şcoală nu a fost reabilitată de o sută de ani.
Deşi autorităţile locale au solicitat Ministerului Educaţiei în mod repetat fonduri pentru reabilitare, guvernanţii nu au alocat nici măcar un leu.
Lipsa fondurilor l-a determinat pe primarul Vasile Danţiş să ceară sprijin colegilor primari din alte loca-lităţi ale ţării. În acest sens, edilul comunei Urecheşti a trimis scrisori primarilor, în care solicită sprijin financiar pentru repararea acoperişului şcolii. „Acoperişul Şcolii Gimnaziale Urecheşti s-a dărâmat pe o suprafaţă de 100 de mp, iar în zidurile acesteia au apărut crăpături, fapt ce a condus la imposibilitatea desfăşurării cursurilor. Menţionăm că aceasta este singura şcoală gimnazială de pe raza comunei Urecheşti, fiind construită în anul 1900, extinsă în anul 1957, date de la care nu a mai fost consolidată. Necesarul de fonduri pentru finalizarea lucrărilor este de 1.320.000 lei“, se arată în scrisoarea trimisă de Vasile Danţiş.
Şcoli reabilitate numai pe hârtie
În comuna Cîrligele se află în reabilitare încă din 2007 şcolile din Bonţeşti şi Dălhăuţi.
Deşi sunt foarte importante pentru desfăşurarea cursurilor, lucrările de reabi-litare a celor două şcoli au stagnat din lipsă de finanţare, până în acest moment fiind executate doar 17% din lucrările necesare.
Primarul comunei Cîrligele, Ştefan Moscu, acuză guvernanţii de incompetenţă şi rea voinţă, deoarece refuză sistematic să aloce fonduri pentru reabilitarea şcolilor din Bonţeşti şi Dălhăuţi. „Am făcut zeci de demersuri la ISJ Vrancea pentru a aloca bani pentru continuarea lucrărilor la şcolile din Bonţeşti şi Dălhăuţi, dar nu a fost alocat nici măcar un leu. Sunt lucrări începute din 2007 şi nu numai că nu au fost finalizate în cinci ani, dar nici măcar nu au mai continuat“, a afirmat primarul Ştefan Moscu. Acesta a susţinut că pentru a nu-i lăsa pe elevi în stradă, primăria a amenajat o sală de clasă cu fonduri de la bugetul local.
În aceeaşi situaţie se află alte 36 de şcoli, care au fost lăsate în paragină de Ministerul Educaţiei.
Mai trebuie ştiut că în anul 2011, Ministerul Educaţiei nu a alocat nici un ban pentru plata lucrărilor de mo-dernizare din şcoli. Asta în condiţiile în care constructorii au efectuat lucrări în valoare de peste 6 milioane lei.
www.monitorulvn.ro
