Agricultura vasluianã se aflã în cel mai mare pericol, odatã ce Uniunea Europeanã conditioneazã strict alocarea subventiilor de respectarea unor conditii de exploatare a terenurilor. Multi dintre fermierii vasluieni sunt în pericolul de a pierde subventiile, iar acest pericol vine chiar din partea lor, pentru cã nu înteleg sã se conformeze, desi aceste conditii vin în sprijinul lor, a calitãtii recoltelor si a terenurilor pe care le lucreazã. Ioan Manole, directorul Camerei Agricole Vaslui, trage un semnal de alarmã: din 2015 nu mai merge!
În 2013, de subventiile acordate în sectorul vegetal au beneficiat peste 28.500 fermieri vasluieni care au avut în total în folosintã peste 264 mii ha teren agricol. Subventia a fost de aproximativ 145 euro, dacã era arabil si cultivat, sau 225 euro, dacã acest teren se afla pe raza uneia din cele zece comune considerate zone defavorizate. Desi este consideratã micã de responsabilii din agricultura vasluianã, subventia a fost o adevãratã gurã de oxigen pentru fermierii si agricultura vasluianã, care altfel ar fi sucombat.
“Agentia de Plãti si Interventii pentru Agriculturã (APIA) si Camera Agricolã trebuie sã prelucreze permanent normele de bune conditii în ceea ce-i priveste pe cei care primesc plãti directe si care trebuie sã respecte niste reguli obligatorii în ceea ce priveste exploatarea agricolã”, spune Ioan Manole, directorul Camerei Agricole. El lanseazã un avertisment extrem de serios pentru toti cei care au primit subventii anii trecuti. Începând cu urmãtorul an agricol, Uniunea Europeanã este cu ochii pe ei. Ori vor respecta conditiile de exploatare a terenurilor agricole, ori nu vor mai beneficia de subventii! Începând cu 2015, restrictiile în ceea ce priveste lucrarea pãmântului se vor aplica “ca la carte”. Cartea este la îndemâna oricui, numai cã multi dintre fermierii vasluieni nu par dispusi sã primeascã lectii si nici sã le spunã altii ce sã facã.
“Eu nu pot spune decât ce spune legea. Noi avem obligatia sã-i punem în temã, sã nu poatã spune niciodatã <<N-am stiut>>“, mai spune directorul Camerei Agricole. Pentru Manole normele de eco si conditionalitãtile care vor fi impuse cu maximã severitate sunt de bun simt si vin în sprijinul fermierilor vasluieni. Însã multi dintre ei nu manifestã interes, merg pe “modelul traditional” de a executa lucrãrile cum s-au obisnuit sau cum cred ei cã este mai bine sau chiar refuzã sã asculte aceste avertismente.
“Sunt foarte multi proprietari de teren si nu poti sã-i lãmuresti pe toti, de exemplu cã nu poti pune prãjitoare pe un teren înclinat, pentru cã aduci terenul la vale”, mai spune Manole. Camera Agricolã a editat un pliant în câteva mii de exemplare, iar acesta este distribuit gratuit. Mai existã si un ghid pe care fermierii îl primesc la târguri si la alte evenimente si mii de fluturasi au împânzit judetul.
“APIA dã fermierului un act normativ, dar cetãteanul nici nu-l citeste, sau nu îl întelege. Îi trebuie explicat. Însã unii fermieri vin la adunãrile pe care le organizãm pentru cã ei cred cã li se dã ceva. Apoi, când începi sã-i vorbesti despre conditii, ei resping orice”, aratã directorul Camerei Agricole, care concluzioneazã: “Noi ne-am învãtat sã dorim, dar nu participãm”.
Nu mai merge cu “merge si asa”
Cum “terenurile la noi se degradeazã permanent”, cum spune Ioan Manole, “bunele conditii agricole si de mediu”, cu care a venit Uniunea Europeanã, sunt declarate foarte clar “obligatorii pentru toti agricultorii care solicitã plãti directe”. Fermierii mai au putin timp de gândire dacã le vor respecta sau nu. Una dintre aceste conditii spune: “Pe timpul iernii, terenul arabil trebuie sã fie acoperit cu culturi de toamnã si/sau sã rãmânã nelucrat dupã recoltare pe cel putin 20% din suprafata arabilã totalã a fermei”. Acestea se referã la standarde privind evitarea eroziunii solului, standarde pentru mentinerea continutului de materie organicã în sol, pentru mentinerea structurii solului, întretinerea sa, standarde pentru protejarea si gestionarea apei. Conditiile pentru acordarea subventiilor se referã, de asemenea, la respectarea unor cerinte minime privind utilizarea îngrãsãmintelor si a produselor de protectie a plantelor. De exemplu, fermierii nu au voie sã cultive floarea-soarelui pe acelasi teren mai mult de doi ani consecutiv, nu au voie sã ardã miristile sau pajistile, nu au voie sã taie copacii existenti pe terenurile agricole. Cei care lucreazã pãmântul au obligatia sã conserve habitatele naturale si a speciilor de faunã si florã sãlbaticã. Fermierii trebuie sã respecte perioadele în care aplicarea fertilizatorilor este interzisã, alãturi de cantitãtile, distantele fatã de apã si sã foloseascã numai produse autorizate.
“În vederea protejãrii speciilor de pãsãri migratoare este interzisã uciderea sau capturarea intentionatã a acestora, indiferent de metoda utilizatã”, este un exemplu de conditie pe care agricultorii vasluieni vor trebui sã o respecte. Pot beneficia de mãsurile de sprijin pe suprafatã persoanele fizice si juridice care exploateazã terenul agricol pentru care solicitã plata, în calitate de proprietari, arendasi, concesionari sau administratori în cadrul asociatiilor în participatiune. Sunt eligibile la platã exploatatiile cu suprafatã de cel putin un hectar, formate din parcele agricole cu suprafata minimã de 0,3 ha. În cazul viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor pomicole, viticole sau de arbusti fructiferi, suprafata minimã a parcelei trebuie sã fie de 0,1 ha pentru a beneficia de plãti pe suprafatã. (Andrei POPESCU)
