BURUIENI 16.152 de hectare degradate si neproductive din judetul Vaslui, pãmânt de care nimeni nu se ocupã – Autoritãti locale sau particulari – au ajuns pe masa ministrului Agriculturii, odatã cu raportul agricol pe anul 2010 realizat de Directia Agricolã Judeteanã. Mai mult, documentul scoate în evidentã cât de interesati sunt vasluienii sã facã agriculturã – 27.034 de hectare au rãmas neînsãmântate. Nici cu organizarea nu stãm bine, numai 31% din suprafata agricolã totalã a fost lucratã în exploatatii agricole. “Pentru terenurile improprii agriculturii nu se mai pot cere subventii pe suprafatã, asta e marea problemã a proprietarilor care nu au înteles sã lucreze la timpul potrivit terenurile”, este de pãrere Mihai Ardelean, directorul DAJ.
Ministerul Agriculturii si Dezvoltãrii Rurale a primit raportul Directiei Agricole Judetene privind starea agriculturii din Vaslui, care scoate la ivealã preocuparea scãzutã a tãranului vasluian fatã de acest domeniu. Zeci de mii de hectare stau degradate sau neînsãmântate si nimeni nu face nimic pentru a schimba starea de lucruri. Agricultura judetului detine un potential agricol de 401.015 hectare, din care 355.376 de hectare în sectorul privat (88,6 %) si 45.639 de hectare în sectorul de stat (11,4%). Cât priveste structura terenurilor pe categorii de folosintã, din suprafata de 401.015 hectare de teren agricol, 291.574 de hectare este ocupatã de teren arabil, 95.586 de hectare cu pãsuni si fânete, 11.493 de hectare cu vii si 2.362 de hectare cu livezi. « Din total terenuri neagricole, adicã 130.825 de hectare, 16.152 de hectare sunt terenuri degradate si neproductive. Mai mult, au rãmas si 27.034 de hectare neînsãmântate. E o situatie destul de gravã, terenurile degradate trebuie muncite mult pentru a reveni în circuitul agricol. Trebuie accesate fonduri europene speciale pentru acest lucru”, spune directorul Mihai Ardelean. În 2010, ponderea culturilor este reprezentatã de cerealele pentru boabe, care ocupã 54,4 % din suprafata arabilã, urmatã de plante oleaginoase cu 19,1 %, plante de nutret 11,3 % si 5,9 % legume, cartofi si alte culturi. Din suprafata arabilã a judetului, de 291.574 de ha, în anul 2010, suprafata însãmântatã a fost de 264.540 de ha, suprafatã de teren rãmas nesemãnat fiind de 27.034 de ha. Principalele culturi care au fost semãnate în anul 2010, acestea având si ponderea cea mai mare, au fost: grâu – 67.269 de ha, în procent de 23,07 % din suprafata arabilã; rapitã – 20.108 ha, în procent de 6,89 % din suprafata arabilã; porumb boabe – 88.340 de ha, în procent de 30,29 % din suprafata arabilã; floarea soarelui – 35.437 de ha, în procent de 12,15 % din suprafata arabilã; plante de nutret (perene vechi si noi) – 33.239 de ha, în procent de 11,40% din suprafata arabilã. Ca mod de organizare a agriculturii, în judet, existã aproximativ 300 de exploatatii agricole comerciale, care produc pentru piatã si care sunt constituite sub diferite forme de organizare, de tipul societãtilor comerciale, societãti agricole, asociatii si persoane fizice autorizate si întreprinderi individuale. Suprafata lucratã în exploatatii agricole este de numai 31% din total.
Iarna grea a pus la pãmânt unele culturi!
Anul trecut, evolutia stãrii de vegetatie pe perioada iernii a fost dificilã, astfel cã, în perioada 23-28 ianuarie 2010, culturile agricole si plantatiile au fost afectate de temperaturi excesiv de scãzute, ceea ce a determinat afectarea suprafetelor, grâul în suprafatã de 360 ha, orz 10 ha, rapitã 5973 de ha, acestea fiind calamitate în procent de 100%! Suprafata însãmântatã cu culturi de toamnã, ce a fost afectatã de înghet în diferite procente (între 30-50%), a ajuns la 58.131 de ha. Culturile afectate de factorul natural înghet, calamitate în procent de 100%, au fost înlocuite cu culturi de primãvarã, din care: 3.477 de ha floarea soarelui, 327 de ha orzoaicã de primãvarã, 752 de ha rapitã de primãvarã si 1793 de ha cu porumb. “Fenomenul de înghet din luna ianuarie si ploile excesive din lunile iunie si iulie au dus la diminuarea productiei medii la culturile de toamnã, înregistrându-se pierderi atât cantitative cât si calitative”, a mai spus Ardelean.
