SPECIALIZARE Ofiterul DGA, infiltrat la Albita, a avut nevoie de o perioadã de acomodare cu dialectul moldovenesc, fiind trimis la “specializare” de cãtre sefii DGA tocmai la Galati! Conform unui oficial DGA, care a dat o declaratie în presa centralã, trimiterea unui ofiter sub acoperire la cea mai mare vamã din estul tãrii întâmpina o mare problemã. “Cum naiba sã facem rost de accent pentru unul trimis la Albita? Asa cã l-am tinut în carantinã câteva sãptãmâni, la Galati, prin cârciumi si prin piete, sã învete intensiv moldoviniasca”, spune oficialul. Retinerea politistilor de frontierã din cadrul PTF Albita, în februarie, a pãrut o actiune bine realizatã de cãtre Directia Generalã Anticoruptie si DNA. La instantã, însã, au apãrut si surprizele. În cazul fostului sef al PTF Albita, Cristian Daniel Corban, si a altor sapte politisti, declaratiile date de ofiterul sub acoperire de la DGA de la aceastã vamã, Mihai Ovidiu Fotin, sunt “generice”, iar probele audio-video sunt neclare, pentru cã echipamentele nu au functionat cum trebuie.
Ofiterul anticoruptie, infiltrat în noiembrie 2010 la Albita, despre care am aflat cã se numeste Mihai Ovidiu Fotin, a dispãrut imediat ce au început arestãrile în vamã, în februarie a.c. Acesta a beneficiat de mai multe echipe care l-au monitorizat non-stop, mai ales cã putine persoane cunosteau misiunea sa la granita Uniunii Europene. Primele discutii despre combaterea sistemului mafiot din Vama Albita au apãrut în decembrie 2009, cu un an înainte ca ofiterul DGA sã fie infiltrat în Albita. Un oficial DGA sustine cã Albita a fost luatã în calcul ca la loterie! “Ni s-au cerut cinci fronturi de luptã, noi am tinut-o cã nu putem decât cel mult trei, dar, dupã tocmealã mai ceva ca la piatã, am ajuns la patru vãmi în care sã ne infiltrãm. Pentru fiecare ofiter bãgat la înaintare trebuia sã asigurãm alte câteva echipe de sprijin. (…) Ne-am fi bãgat tare si la Constanta, dar aici am fi avut nevoie de o desfãsurare imensã de oameni. Asa cã, am mers ca la horã, douã vãmi pe granita de Vest, douã pe cea de Est. (…). Am ezitat ceva între Galati si Albita, dar am mers pe fler si am ales-o pe ultima. Eram acum pregãtiti sã începem infiltrarea”, spune ofiterul sub acoperire.
Cum se lucra în Albita: politistii de frontierã luau banii din pasapoarte cu mare dexteritate!
Sunt mai multe filmãri despre modul în care se opera la Albita. Conform informatiilor din interiorul DGA, la cel mult douã ore, sefii de turã treceau si colectau banii strânsi pe tura respectivã, pentru a nu risca sã fie prinsi la un control. Un ofiter din DGA laudã munca altor colegi, desi sunt semne de întrebare serioase privind profesionalismul celor sub acoperire. “Stiam cã sistemul angajatilor corupti de la Vãmi si Frontierã functiona de atâta vreme si nu va fi deloc usor sã-l penetrãm. Dar, pânã sã ne infiltrãm oamenii pe teren, nimeni nu trebuia nici mãcar sã miroasã cã ne-am apucat de treabã. Am reusit sã mergem pe burtã atâta vreme si pentru cã, luni buni de zile, doar 10 oameni au stiut cã intraserãm <<pe felie>>. Cu noi, cu tot”, se laudã ofiterul. Or, la Albita, ofiterul sub acoperire, care se numea Mihai Ovidiu Fotin, spunea cã a fost mutat la Albita pentru cã era nepotul unui secretar de stat! Unii politisti, mai sireti, înteleseserã cum stau treburile. Acelasi ofiter sustine cã ofiterul Fotin a fost trimis sã învete moldoveneasca prin crâsmele din Galati! “Ei, bãieti de oras, cum sã facã fatã cu un spritulet de varã? Asa cã i-am antrenat pânã si pentru asta, de i-am bãgat aproape în cirozã! Probleme s-au mai ivit pe parcurs. Cum naiba sã facem rost de accent pentru unul trimis la Albita (ofiterul Fotin, n.r.)? Asa cã l-am tinut în carantinã câteva sãptãmâni, la Galati, prin cârciumi si prin piete, sã învete intensiv moldoviniasca”, spune ofiterul, citat de site-ul e-national.ro. Politistul are dreptate: betiile lui Fotin au rãmas de poveste la Albita, iar rapoartele de urmãrire ale acestuia sunt scrise la betie, probabil, de au atâtea greseli!
Fotin se aseza în fata camerei de supraveghere, în timpul actiunii!
Sunt multe gafe în documentele întocmite de ofiterul DGA de la Albita. Într-unul dintre cazuri, ofiterul sub acoperire scrie niste lucruri care-i deruteazã pe judecãtori. “Inculpatul C.D.C. (fostul comisar Corban, n.r.) este mentionat în referatul Parchetului cu o faptã privindu-l pe un anume «V.», despre care nu se stie dacã este inculpatul sau o altã persoanã, cu alte douã fapte din 6 ianuarie 2011 si, respectiv, din 12 ianuarie 2011. Cele trei acte materiale au în vedere primirea unor posibile bancnote de la subordonati, punerea unor hârtii în buzunare si în portofel, fãrã a se putea stabili titlul cu care s-au dat, persoanele respective și alte împrejurãri relevante. Audiat si în fata instantei, inculpatul nu a recunoscut sãvârsirea infractiunilor retinute în sarcina sa prin referatul Parchetului”. Potrivit judecãtorilor, în procesele – verbale de redare, înregistrãrile si imaginile video ale DGA apar mentiuni ca “probabil”, “neidentificat”, “neidentificabil”, “imaginile irelevante”, “persoane a cãror identitate nu poate fi stabilitã”. “Pentru unii inculpati sunt deosebit de frecvente mentiuni în procesele – verbale de genul: “preia ceva ce pare a fi o bancnotă, fãrã a se distinge elementele de identificare”, “camera video disimulatã nu a permis observarea situatiei de fapt”, “datoritã pozitiei investigatorului, momentul operativ de însusire a banilor nu se observã”, “interlocutorul îi dã o hârtie ce pare a fi o bancnotã, fãrã a se distinge elemente de individualitate”. Pe de altã parte, mentiunile, dintre care unele cu caracter general, din procesele verbale întocmite de investigatorul sub acoperire, nu se coroboreazã întotdeauna cu celelalte probatorii”, se aratã în actul de la instantã.
Comunicat DNA: “Mita era pretinsã pentru aplicarea stampilei de tranzit a frontierei”
“De multe ori, mita a fost pretinsã doar pentru simpla îndeplinire a atributiilor de serviciu, adicã aplicarea stampilei de tranzit a frontierei de stat. Activitatea infractionalã în cadrul P.T.F. Albita este o activitate infractionalã repetitivã, îndelungatã ca derulare în timp, organizatã ierarhic, unde fiecare politist de frontierã îsi are rolul stabilit, îsi cunoaste si îsi asumã riscul si, de asemenea, îsi primeste recompensa în mãsura contributiei la comiterea faptei. De regulã, „tariful” este cunoscut de cei care oferã mitã – 10 lei pentru simpla aplicare a stampilei. În cazul unor situatii speciale însã, cum ar fi lipsa unor documente, nereguli privind viza, documentele auto sau marfã, ori de introducerea în tarã a unor cantitãti mai mari de produse, tariful creste direct proportional cu „riscul” la care se expune politistul de frontierã prin încãlcarea atributiilor de serviciu. În aceste cazuri, sumele de bani pretinse si luate cu titlul de mitã ar varia între 10 – 100 euro, respectiv între 50 si 200 lei. Beneficiile materiale ilicite rezultate în urma desfãsurãrii activitãtilor infractionale de coruptie, pentru fiecare inculpat în parte, pe fiecare turã de serviciu, variazã între 100 lei – 1.000 lei, în functie de datele calendaristice (zile normale, zile de sãrbãtoare legalã sau religioasã ), momentul zilei (turã de noapte sau turã de zi) si de abilitatea fiecãrui inculpat. Actele de coruptie nu erau comise în mod individual, ci în baza unei întelegeri prealabile între toti participantii la activitãtile infractionale, existând chiar o „metodologie” stabilitã între acestia cu privire la colectarea sumelor primite cu titlu de mitã sau împãrtirea acestor sume, fiecare dintre cei implicati infractional asumându-si anumite sarcini. Sumele de bani erau periodic colectate de sefii de turã si împãrtite la finalul turei de serviciu, activitate cunoscutã si toleratã chiar de cãtre seful PTF Albita, Corban Viorel. Mai mult, acesta din urmã, folosindu-se de functia de conducere pe care o detinea, proteja activitatea infractionalã desfãsuratã de lucrãtorii de politie în PTF Albita, primind în schimbul acestei protectii diferite sume de bani cu titlu de mitã, de la subalternii din fiecare turã de serviciu” – comunicatul DNA Bucuresti.
