SPAIMÃ Ia amploare ancheta DIICOT-ului, în ceea ce priveste abuzurile comise prin fraudarea Legii Somajului, 76/2002, descoperite la Husi, în urmã cu o lunã de zile. Dupã cercetãrile de amploare fãcute de procurori în “orasul dintre vii”, verificãrile s-au extins si la Vaslui, unde celor de la AJOFM li s-a cerut predarea arhivei, începând din 2005. Se pare cã anchetatorii sunt pusi serios pe treabã si vor sã descâlceascã itele acestei afaceri tenebroase. De la izbucnirea scandalului, cei care stiu cã au eludat legea stau cu fricã! Ba au încercat, pe furis, sã facã demersuri pe lângã oameni politici importanti din judet, pentru “stoparea anchetei” (!), însã acestia, inspirati, le-au spus… pas!
Cu cât cercetãrile avanseazã, cu atât procurorii DIICOT fac descoperiri uluitoare în cazul somerilor si al persoanelor de peste 45 de ani, angajate fictiv la diferite societãti comerciale. Numãrul agentilor economici din municipiul Husi, care au apelat la asemenea practici este neasteptat de mare. Câteva sute de persoane sunt suspectate cã au fost angajate cu acte false. Ele sunt atât din Husi, cât si din comunele arondate. Se pare cã tentatia celor 500 de lei, reprezentând sustinerea bãneascã pentru angajatorii care, chipurile, combateau în acest fel somajul, a fost mai mare decât beneficiile reale gândite de legiuitor, prin Legea 76/2002. Ceea ce este cu adevãrat greu de tolerat face referire la faptul cã “diriguitoarele” afacerii erau persoane cu functii, puse tocmai sã sustine aplicarea legii. Este vorba despre Mirela Anton, angajatã în cadrul ALOFM Husi, dar si de Emilia Escu, însãsi sefa ITM-ului local. Ei bine, interesant este cã, dupã iesirea la ivealã afacerii, iar numele Emiliei Escu a fost rostit mai des de zecile de huseni chemati sã dea declaratii procurorilor, unii… cunoscãtori ai acestor fãrãdelegi au sãrit ca arsi, tinând sã precizeze: “Chiar dacã e implicatã si Emilia Escu pânã peste cap, toatã cheia este angajata AJOFM-ului, Mirela Anton. De ea trebuie sã spuneti mai mult, cã ea a fost capul rãutãtilor, iar procurorii vor dovedi. Ea a fãcut tot sistemul, ea i-a antrenat pe toti”, au spus ei. Dupã izbucnirea scandalului, Mirela Anton s-a internat la spital, iar multi au vãzut în gestul sãu o solutie ca sã scape de explicatii. Medicii huseni însã au sustinut însã cã ea avea o problemã de sãnãtate realã. S-au silit însã sã o externeze, în asa fel încât sã nu încurce ancheta DIICOT-ului. Procurorii stiu însã toate aceste detalii, dar actioneazã cu mult tact. “Au fost fãcute foarte multe audieri, mai sunt de fãcut încã pe atât si putem spune doar cã lucrurile sunt mult mai complicate chiar si de cât puteam intui la momentul respectiv. Cercetãrile vizeazã atât persoane fizice, cât si persoane juridice. Fiind ancheta în plinã desfãsurare, nu putem dezvãlui niciun alt amãnunt despre caz”, au spus anchetatorii.
Patron din Husi: “Dar acum ce vor sã facã? Sã ne ia pe toti?”
Cercetãrile însã evolueazã! Vasluiul este urmãtorul oras luat la verificat. Se pare cã Agentiei Judetene de Ocupare a Fortei de Muncã (AJOFM) i-a fost solicitatã arhiva încã din 2005, iar obiectivul anchetatorilor este acelasi: sã descopere verificãrile fictive si cine s-a bucurat la banii statului. “De când s-a declansat aceastã anchetã, toatã lumea este într-un stres continuu. Sunt multi patroni, care au încercat sã se descurce cum au putut. Au mai dat oamenii în somaj, dar i-au chemat la muncã apoi si le-a dat bani în mânã, desi luau si somaj, dar acum ce vor sã facã? Sã ne ia pe toti? Dacã respecti legea în România, esti falimentar din prima sãptãmânã. Nu faci fatã la toate taxele si impozitele”, a spus Stefan, unul dintre agentii economici chemati sã dea explicatii anchetatorilor.
Pentru fiecare angajare fictivã, statul pierdea bani de douã ori!
De reamintit cã, luna trecutã, DIICOT-ul, împreunã cu politistii din cadrul SCCO, au descoperit faptul cã la Husi exista o practicã, aceea de a angaja someri sau persoane trecute de 45 de ani, fictiv, cu beneficiul cã, peste 11 luni, vor beneficia de somaj, fãrã ca ele sã fi muncit cu adevãrat, mãcar o zi, undeva. Statul pierdea astfel de douã ori: prima datã, dãdea, nemeritat, acea subventie de 500 de lei angajatorului, pentru fiecare persoanã prezentatã ca “angajatã”, iar apoi plãtea indemnizatia de somaj unor oameni care nu au muncit în ultimele luni, asa cum prevede legea. Articolul de care diriguitorii afacerii au profitat este 85, alin. 1 (Legea 76/2002), care spune urmãtoarele: “angajatorii care încadreazã în muncã pe perioadã nedeterminatã someri în vârstã de peste 45 de ani sau someri care sunt pãrinti unici sustinãtori ai familiilor monoparentale sunt scutiti, pe o perioadã de 12 luni, de plata contributiei datorate la bugetul asigurãrilor pentru somaj, aferentã persoanelor încadrate din aceste categorii, si primesc lunar, pe aceastã perioadã, pentru fiecare persoanã angajatã din aceste categorii, o suma egalã cu valoarea indicatorului social de referintã în vigoare (valoarea ISR este de 500 lei) , cu obligatia mentinerii raporturilor de muncã sau de serviciu cel putin 2 ani”.
