CERCETÃRI Ancheta DIICOT, care a scos la ivealã strategiile aproape de necrezut ale unor reprezentanti de institutii publice, suspectati cã, prin hârtii false, au reusit, ani la rând, sã însele statul sure de mii de lei, continuã la Husi! În timp ce anchetatorii cautã toate persoanele implicate în „retea”, oamenii de rând, prinsi în acest sir de ilegalitãti, se tem si se gândesc la faptul cã vor fi pusi sã dea banii înapoi.
Conform datelor fãcute publice de Agentia Judeteanã de Ocupare a Fortei de Muncã (AJOFM), în ultimii ani, municipiul Husi a avut, luni la rând, cel mai mare numãr de someri din judet. În luna aprilie, a.c., de exemplu, în Husi figurau 1290 de persoane în Somaj, în timp ce în Bârlad sau Vaslui – localitãti cu mult mai multi locuitori -, cifra somerilor era cam la jumãtate fatã de „orasul dintre vii”. Acest lucru, spun cei care se considerã acum victime ale sistemului de fraudat legea, ar fi trebuit sã le dea de gândit mai din timp anchetatorilor. Iese însã, abia acum la ivealã faptul cã, metoda „falselor angajãri” era o practicã veche în Husi. La auzul vestii cã procurorii DIICOT si politistii SCCO din cadrul IJP sunt pe urmele lor, multi localnici, care s-au bucurat la câteva luni de somaj nemeritat, se gândesc cu teamã cã cercetãrile ar putea ajunge si la ei. Una dintre persoanele audiate deja de anchetatori, în cursul sãptãmânii trecute, a mãrturisit cã Emilia Escu, sefa ITM Husi, cea care ar fi recrutat-o în aceastã „afacere”, i-a dat totusi asigurãri cã, dacã va face întocmai cum o sfãtuie ea, procurorii nu vor avea ce gãsi. „Doamna Escu, atunci când m-a chemat ca sã îmi arate locul unde trebuia sã spun cã am muncit, mi-a dat asigurãri cã procurorii nu au cum sã descopere ceva. Dar eu am vãzut cã procurorii sunt destepti si ei deja stiau cam tot. Aveau niste state de platã pe care, chiar dacã era numele meu, nu era semnãtura mea”, a spus femeia audiatã. Alti martori însã au ales sã nu recunoascã faptul cã au fost angajati fictiv. „Era pe hol unul dintre cei care stiu cã a fost angajat ca si mine, dar a spus cã el neagã tot. Îi este fricã sã nu îl punã sã dea banii înapoi, pentru cã e sãrac si nu ar avea”, a mai spus aceasta.
La Husi, se „ruleazã” somerii, fãrã probleme!
„Si eu am fost în situatia asta. Dacã procurorii vor sã facã ceva, trebuie sã cerceteze dacã într-adevãr persoanele, date în somaj, chiar stau acasã sau merg în continuare la lucru. Eu, personal, am lucrat la societatea care are închiriat spatiu în sediul fostei Filaturi de Bumbac si pot sã vã spun cã, odatã, când a trebuit sã vinã controlul de la ITM, ne-au ascuns pe noi, 34 de muncitori, într-o magazie, unde am stat câteva ore, pânã au plecat. E o firmã de încãltãminte, în care se face doar douã manipere, nu se face produsul finit. Motivul pentru care ne-a ascuns, era cã noi figuram în somaj, dar de fapt, noi mergeam în continuare la muncã. Ne dãdea patronul câte 500 de lei, în mânã, ca sã nu mai stie statul nimic. Noi ne bucuram cã luam si somaj, mai luam si pe cei 500 de lei”, povestesc acum husenii, modul în care unii patroni huseni obisnuiesc sã se foloseascã de someri, pentru a face profit. „Eu dau banii înapoi, numai sã nu mã duc la închisoare, cã nu sunt vinovatã. Am luat 5 luni somaj, începând din data de 14 decembrie 2012, dar, într-adevãr, nu am lucrat nicãieri înainte. Stiu cã am fost trecutã la o societate de încãltãminte, dar eu acolo nu am fost la muncã”, a spus anchetatorilor o altã huseancã chematã ca martor.
DIICOT-ul a început o anchetã amplã!
De reamintit cã, în urmã cu câteva zile, a iesit la ivealã una din cele mai ample anchete ale DIICOT, desfãsurate la Husi, care cercetau modul în care persoane din institutii publice precum ITM sau AJOFM, precum si agenti economici, au „lucrat” pentru a face bani, abuzând de o serie de facilitãti ale Legii 76/2003. Oamenii erau angajati fictiv la diferite societãti comerciale, apoi, dupã 11 luni, erau trecuti în somaj. În tot acest timp, „binefãcãtorii”, încasau, conform legii, cele 500 de lei, ajutor pentru fiecare persoanã asa-zis angajatã.
