ZIUA MARINEI În fiecare an, în 15 august, crestinii ortodocsi si cei catolici serbeazã una dintre cele mai mari sãrbãtori ale bisericii crestine, Adormirea Maicii Domnului, cunoscutã în popor ca Sfânta Maria Mare sau Sântãmãria Mare. Sãrbãtoarea Adormirii Maicii Domnului este consideratã si sãrbãtoarea care desparte lunile de varã de cele de iarnã, iar în aceastã zi se sãrbãtoreste si Ziua Marinei, deoarece Maica Domnului este consideratã ocrotitoarea marinarilor. În judetul Vaslui, trei mari mânãstiri au hramul Adormirea Maicii Domnului, mânãstirile: Bujoreni, Floresti si Moreni, unde au loc astãzi slujbe foarte frumoase si la care participã PS Corneliu Bârlãdeanu, Episcopul Husilor. Deocamdatã, încã nu se stie exact la care dintre cele trei mânãstiri va merge episcopul vasluian. De asemenea, în România, peste 2,2 milioane de români îsi serbeazã onomastica astãzi, dintre care 1.819.378 sunt femei si 416.844 bãrbati.
Adormirea Maicii Domnului este sãrbãtoarea în amintirea zilei în care Fecioara Maria si-a dat obstescul sfârsit, iar informatii despre aceastã sãrbãtoare nu se gãsesc în Sfintele Evanghelii, decât în traditia Bisericii. Se spune cã Maica Domnului a primit vestea mortii sale de la un înger. În scrierile pãrintilor orientali se aratã cã a fost înstiintatã printr-un înger de mutarea ei din aceastã viatã. De asemenea, se spune cã apostolii aflati în acel moment în zone diferite ale lumii au fost adusi pe nori pentru a fi prezenti la acest eveniment. Deoarece Apostolul Toma nu a putut fi prezent la înmormântare, când a ajuns dupã trei zile acesta a cerut sã fie deschis mormântul pentru a putea sãruta mâinile Nãscãtoarei, dar intrând el a gãsit mormântul gol. De-a lungul timpului, în cuvântãrile Pãrintilor Bisericii s-a afirmat faptul cã Fecioara Maria a fost înviatã de Fiul Sãu si luatã cu trupul în Împãrãtia Cerurilor. Pe de altã parte, traditia mai spune cã dupã ce si-a sãvârsit misiunea apostolicã ce i-a fost încredintatã, de a duce credinta pe Muntele Athos, Maica Domnului dorea sã se mute la Fiul Sãu. Aceastã cerere i-a fost îndeplinitã si astfel a fost sãvârsitã si dorinta crestinilor ca trupul Maicii Domnului sã nu fie supus putreziciunii si sã fie luat la cer.
Traditii, legende si obiceiuri: Maica Domnului, salvatoarea sufletelor din iad
Traditia spune cã, înainte de Marea Judecatã, Maica Domnului va da cu nãvodul de trei ori prin iad, sufletele de acolo putând sã se prindã de el si astfel sã se mântuiascã de pãcate. Se mai spune cã dracii, rãmasi fãrã sufletele oamenilor, se vor mânca între ei pânã când nu va mai rãmâne niciunul. Traditia spune cã, în dimineata zilei de 15 august, femeile mergeau la bisericã, unde împãrteau struguri, prune sau faguri cu miere. Dupã ce se împãrteau fructele, femeile mergeau la cimitir pentru a tãmâia mormintele. Pe de altã parte, cei care aveau vii mari obisnuiau ca în aceastã zi sã tocmeascã pandurii care sã pãzeascã viile. De asemenea, în aceastã zi, bãrbatii îsi schimbau pãlãria cu cãciula, iar cei care erau observati cã purtau în continuare cãciulã erau ironizati. Totodatã, în aceastã zi de sãrbãtoare era interzis dormitul pe prispã sau scãldatul în apele râurilor spurcate de cerb. Pe de altã parte, în trecut, în data de 15 august se deschidea în satul traditional un important sezon al nuntilor care tinea pânã la intrarea în postul Crãciunului. Tot în aceastã zi se organizau si târgurile si iarmaroacele de toamnã, iar perioada dintre cele douã Sântãmãrii era consideratã timp optim pentru semãnãturile de toamnã. Totodatã, la sãrbãtoarea Sfintei Marii se adunã ultimele plante de leac, putându-se afla totodatã cum va fi toamna ce se apropie si se culeg flori care se pun la icoane si care mai apoi sunt bune pentru vindecarea anumitor boli. În pãrtile Moldovei, aceastã sãrbãtoare este consideratã sãrbãtoarea „mortilor”, iar cu aceastã ocazie sunt pomeniti toti strãmosii plecati în lumea celor drepti care au purtat numele Sfintei Fecioare.
Peste 2,2 milioane de români îsi serbeazã onomastica
În România, peste 2,2 milioane de români îsi serbeazã onomastica joi, dintre care 1.819.378 sunt femei si 416.844 bãrbati. Dintre acestia, 1.398.464 poartã numele de Maria, 273.454 de Mariana, 51.620 de Marinela si 31.149 de Mioara. Mai existã si 25.947 femei care poartã numele de Marina, 25.447 de Marilena, 10.834 de Mãrioara, 1.685 de Mãriuca si 162 de Mãria. Pe de altã parte, din numãrul total de bãrbati care îsi serbeazã onomastica joi, un numãr de 310.751 poartã numele de Marian, 102.620 de Marin si 3.332 de Marinicã.
