JUDECĂTOR CERTAT… Cazul fostului primar de la Găgești, Lorin Tiberiu Coatu, trimis în judecată pentru fraude cu fonduri publice, achitat de Tribunalul Vaslui la începutul acestui an, a stârnit un adevărat tsunami la Curtea de Apel Iași, acolo unde a ajuns dosarul după ce procurorii au contestat achitarea. Judecătorii Curții de la Iași critică în termeni duri modul în care judecătorul de la Tribunalul Vaslui a soluționat dosarul, care, iată, stabilește și un record de când este pe rol, 9 ani. Aceștia au spus despre soluția dată de judecător, pe care o compară cu “o narațiune anacronică”, că este „un amalgam de detalii fără nicio analiză”. Din acest motiv, judecătorii Curții de Apel Iași au trimis dosarul înapoi la Vaslui pentru a fi rejudecat. Dosarul a fost reînregistrat la Tribunalul Vaslui la 1 octombrie, judecata lui Coatu și a celorlalți inculpați urmând a fi reluată de la zero. Și astfel intrăm în al 10-lea an de când acest dosar este în instranță. Între timp, unul dintre inculpați a decedat.
Este pentru prima dată când Curtea de Apel Iași, instanța superioară în jurisdicția căreia se află instanțele din Vaslui, o decizie de rejudecare este motivată fără mănuși, greșeala instanței de fond-Tribunalul Vaslui, în cazul de față- fiind criticată vehement, fără menajamente, semn că judecătorii ieșeni au fost extrem de nemulțumiți de colegul de la Vaslui. Fostul primar al comunei Găgești, Lorin Tiberiu Coatu, a fost trimis în judecată de procurorii DIICOT în anul 2015, fiind acuzat de constituire de grup infracțional organizat, abuz în serviciu și fals în înscrisuri oficiale. Punerea acestuia sub acuzare venea în urma unui Control al Curții de Conturi, care a stabilit că în comuna Găgești au fost plătite din fonduri publice amenajarea mai multor poduri, dar acestea nu au mai fost finalizate. Firma care încasase banii fără a mai executa lucrările aparținea unui coleg de partid a lui Coatu, lui Romică Lorenț, fost viceprimar al municipiului Huși. Și Coatu, și Lorenț, și celelalte persoane implicate în devalizarea fondurilor publice în acest caz (diriginte de șantier, adminstrator firmă, contabil etc) au fost trimiși în judecată. După nouă ani de procese, la începutul acestui an, Tribunalul Vaslui a decis achitarea tuturor celor cinci inculpați. Dacă în cazul dirigintei de șantier, soluția de achitare a fost una naturală, având în vedere că aceasta a decedat în timpul procesului, față de ceilalți patru inculpați judecătorul Tribunalului a dispus achitarea, motivând că în cazul unor infracțiuni a intervenit prescripția, iar în cazul altora “fapta nu a existat” sau “fapta nu a fost prevăzută de legea penală”. Spre exemplu, în cazul infracțiunii de constituire de grup infracțional organizat, judecătorul de la Tribunalul Vaslui a dispus achitarea, motivând că inculpații nu se știau între ei, respectiv că membrii grupului nu au acționat “după un plan infracțional stabilit”, cu sarcini precise pentru fiecare.
Motivare copy-paste, fără noimă juridică
Procurorii DIICOT au contestat soluția de achitare, dosarul fiind înaintat Curții de Apel Iași. Aparent, judecarea în calea de atac părea să fie una fără surprize. S-au acordat termene pentru pregătirea apărării în apel, s-au aprobat cererea de probe formulată de procurori, însă brusc, la finalul lunii iunie, după ce cei doi judecători ai Curții de Apel Iași au aprofundat studierea dosarului, are loc o adevărată lovitură de teatru. Instanța anunță inculpații și reprezentantul Ministerului Public că s-a sesizat din oficiu în legătură că anumite aspecte de nelegalitate ale hotărârii pronunțate de instanța de fond, motiv pentru care a luat în calcul decizia de a retrimite dosarul la Tribunalul Vaslui pentru a fi rejudecat. Trei luni au cântărit judecătorii Curții de Apel decizia, iar pe 26 septembrie a anunțat verdictul: se impune rejudecarea pentru că prin hotărârea Tribunalului Vaslui se încalcă normele CEDO. Aparent, surse judiciare au speculat că la mijloc ar fi vorba de vicii de procedură. Motivarea Curții de Apel Iași tranșează într-o manieră transparentă situația, făcând lumină în acest caz: judecătorul de la Tribunalul Vaslui a greșit! Decizia de rejudecare a unui dosar, aflat pe rolul instanțelor de aproape 10 ani, este una care arată vulnerabilitățile sistemului de justiție. Deși beneficiază de salarii colosale, există judecători care uneori tratează cu superficialitate actul de justiție, care practică metoda “copy-paste” a rechizitoriului în hotărâri, fără o analiză judicioasă proprie a probelor, fără prezentarea unor argumente juridice, fără o motivare clară a soluțiilor. De această dată, o instanță de control judiciar a ales să nu acopere greșelile instanței de fond.
Critici aspre de la Iași pentru judecătorul Tribunalului Vaslui
GRAV… „Analizând considerentele sentinței apelate, Curtea constată că după preluarea integrală a conținutului rechizitoriului, prima instanță prezintă o narațiune anacronică a prezumatelor fapte și acțiuni puse în sarcina celor cinci inculpați din care nu pot fi decelate situațiile de fapt corespunzătoare fiecărei acuzații în parte aduse fiecărui inculpat și din care probe concrete au fost desprinse aceste situații de fapt. Or, judecătorul fondului avea obligația legală de a prezenta, în considerentele sentinței pe care a pronunțat-o, o motivare completă și concretă a soluțiilor dispuse, atât pe latura penală, cât și pe latura civilă a cauzei, fundamentată într-o manieră coerentă și inteligibilă pe analiza coroborată a întregului probatoriu administrat în cauză, nicidecum să ofere un amalgam de detalii de fapt și aspecte de drept, cu redarea în calup a probatoriului fără a efectua o analiză a acestuia și a prezenta concluzia la care a ajuns în urma acestei analize”, au subliniat cei doi judecători ai Curții de Apel Iași. Chiar dacă motivarea redactată de judecătorul Tribunalului Vaslui, care a dispus achitarea inculpaților, se întinde pe 23 de pagini, judecătorii Curții arată că judecătorul nu s-a raportat la o situație de fapt, pentru că nu a stabilit-o concret. „Curtea constată că, în realitate, nu există o prezentare logică a situației de fapt pentru fiecare inculpat și pentru fiecare acuzație formulată în parte, care să poată fi verificată de instanța de control judiciar în raport de criticile prezentate de apelanți. Pe parcursul întregii hotărâri, prima instanță nu analizează conținutul informativ al probelor administrate în niciuna dintre cele două faze procesuale, nu procedează la o coroborare a probelor administrate în cauză și nu stabilește în concret o situație de fapt pe baza acestora. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Europene a Drepturilor Omului, hotărârile judecătorești trebuie să indice în mod suficient motivele pe care se întemeiază (Papon împotriva Franței). Scopul motivării este de a demonstra părților că au fost ascultate, contribuind astfel la o mai bună acceptare de către acestea a deciziei. În plus, îl obligă pe judecător să-și întemeieze motivarea pe argumente obiective și să prezerve drepturile apărării”, se arată în motivarea Curții de Apel Iași. Judecătorii ieșeni subliniază că “motivarea unei hotărâri reprezintă un element de transparență a justiției inerent oricărui act jurisdicțional, iar hotărârea judecătorească nu este un act discreționar, ci rezultatul unui proces logic de analiză a probelor administrate în cauză în scopul aflării adevărului, sinteză a operei de judecată, motivarea reprezentând argumentarea în scris a rațiunii ce determină pe judecător să adopte soluția dispusă în cauză”.
Abaterile semnalate de Curte, în cazul de față, au fost într-atât de grave încât nu au putut fi remediate în calea de atac.
ATENȚIONARE… ”Instanța de apel nu poate să suplinească lipsa motivării și nici să se pronunțe pentru prima dată asupra fondului cauzei întrucât ar fi încălcat principiul dublului grad de jurisdicție care guvernează procesul penal. În lipsa motivării concrete a sentinței, instanța de control judiciar nu poate proceda la o analiză a temeiniciei soluției, fiind încălcat dublul grad de jurisdicție”, au concluzionat magistrații ieșeni. Retrimis la Tribunalul Vaslui, în urma repartizării aleatorii, dosarul a ajuns la același magistrat care în ianuarie a realizat “o narațiune anacronică” în redactarea motivării. Judecătorul s-a abținut, dosarul fiind repartizat unui alt complet. Saga dosarului Coatu va continua la Tribunalul Vaslui pe 15 noiembrie și ușor, ușor acest dosar se îndreaptă spre al 10-lea an de când este prin instanță și în al 16-lea an de când DIICOT-ul a întocmit acest dosar după o sesizare a Curții de Conturi.
