EVENIMENT…Reuniunea de varã a Academiei Bârlãdene a avut loc, chiar de Sânziene, fiind prezenti membri si simpatizanti. În calitate de moderator, presedinta institutiei, profesoara Elena Monu, a prezentat cu interes momentele principale ale manifestãrii : lansarea unui nou numãr al revistei «Academia Bârlãdeanã», «Sânzienele, mituri, traditii si izvor de inspiratie», precum si «Misterul si iluzia Sânzienelor» si «Vara celor cinci Sânziene». Pentru publicul bârlãdean, care e un public cultivat, pretentios, întreaga manifestare a fost un fericit prilej de a se delecta si de a învãta, de a asculta si de a pretui, si deopotrivã de a trãi sentimentul comuniunii, al prieteniei celor ce împãrtãsesc idealurile Academiei Bârlãdene.
Anul acesta, pe 1 mai, s-au împlinit 108 ani de când câtiva initiatori cu spirit boem au înfiintat „Societatea literarã Academia Bârlãdeanã” într-un mod informal si nepretentios, ideea lor fiind aceea de a atrage în acest „club” oameni cu diferite ocupatii, pasionati de mânuirea condeiului.
Ca de fiecare datã, a rãspuns invitatiei un public ales si fidel, care a urmãrit cu interes momentele reuniunii, a cãrei moderatoare a fost Elena Monu, pesedinta institutiei.
Manifestarea a început cu lansarea revistei „Academia Bârlãdeanã”, ajunsã la nr. 91 si care, în opinia multor cititori ai ei, devine cu fiecare numãr mai demnã de apreciat.
În paginile revistei lansate, cititorii vor gãsi rânduri de neuitat, scrise în anul 2015 de C. D. Zeletin, cãrturar de talie renascentistã, om de stiintã si poet deopotrivã, presedinte de onoare al societãtii si mentor al ei.
Cele douã prezentatoare ale revistei – Elena Popoiu si Ioana Dor – nu au omis niciuna dintre rubrici, începând cu coperta I, continuând cu grupajul de texte despre si de V.Voiculescu, scriitorul martir ce a purtat toatã viata haina spiritualã a smereniei, cel de la a cãrui trecere în vesnicie au trecut 60 de ani.
„V. Voiculescu la Bârlad” este titlul evocãrii lui Gh. Postelnicu, autorul volumului „Vasile Voiculescu – povestea vietii”, Editura Miron, 2022. Medicul V. Voiculescu s-a aflat în vremuri crâncene, vreme de 2 ani în Bârlad, unde a îngrijit cu devotiune si uitare de sine rãnitii de pe front – între ei s-a aflat si Victor Ion Popa! Despre V. Voiculescu, „poetul îngerilor, despre autorul neasemuitelor sonete, „Ultimele sonete închipuite ale lui Shakespeare în traducerea imaginarã a lui V. Voiculescu”, scrie admirabil Horatiu Stamatin. Scriitorul este prezent în revistã cu poezia „Înviere” si cu una dintre cele douã proze scurte apãrute în anul 1919, în revista bârlãdeanã „Florile Dalbe”.
Revista «Academia Bârlãdeanã», filã cu filã!
Cititorii se vor întâlni în rubricile revistei cu: Mihai Eminescu (în „Fulguratiile” lui Theodor Codreanu, în evocarea cu titlul „Serbarea de la Putna” (autori: Mihai Bocancea, Ionut Mihai Nacu), apoi pe coperta a IV-a, cu istoriografia (prin textele semnate de Costin Clit, Elena Monu, Nicu Apostol), cu școala bârlãdeanã (Ghitã Cristian, Elena Monu), cu istoria si critica literarã (evocãri si cronici de Dan Sandu, Theodor Codreanu, Roxana Galan), cu antroponimia (Teodor Oancã), cu eseul si aforismul (Georgeta Popovici Strat, Vasile Ghica). Miezul consistent de poezie al revistei poartã urmãtoarele semnãturi: Simion Bogdãnescu, Mirela Chicos, Eugen Deutsch, Ioana Dor, Magdalena Lazanu, Dana Oatu, Maximilian Opait, Valeriu Stancu, Georgeta Popovici Strat, Nina Toma, Adrian Voica, Ana Balan – debut . Este din nou, si pe merit, prezent cu traduceri din lirica universalã Petru Dimofte. Sunt prezente si douã emotionante evocãri „In Memoriam”: în luna aprilie, a plecat la ceruri reputata profesoarã universitarã Elvira Sorohan, specialistã în literaturã românã veche si unul dintre cei mai devotati si apreciati dascãli din istoria Facultãtii de Litere a Universitãtii „Al. I. Cuza” din Iasi. Îi elogiazã „Magnetismul inteligentei” un fost student, prof. Aristotel Pilipãuteanu. Bârlãdenii îi spun drum lin spre stele actorului nãscut la Bârlad, Constantin Avãdanei, prezent vreme de 40 de ani pe scena Nationalului iesean.
Reuniunea fiind programatã, deloc întâmplãtor, în Ziua Nasterii Sfântului Ioan Botezãtorul, asociate Sãrbãtorii traditionale a Sânzienelor, tema a fost centrul de interes al prezentãrilor. Sãrbãtoarea care îsi are originile într-un cult roman, s-a interferat, cum se stie, cu formele de culturã de traditie dacicã, devenind astfel foarte populare, mai ales la sat. Geneza traditionalelor Sânziene face trimitere la Zeita Diana – Sancta Diana – cunoscutã ca ocrotitoare a vânãtoriii, simbolul luminii, al solstitiuluii de varã, cea care patrona renasterea anualã. Despre Sânziene, ca traditie si inspiratie, a vorbit Roxana Galan. Ioana Dor a vorbit despre tema Sânzienelor în poezia folcloricã si poezia cultã, iar Nina Toma a citit din creatiile proprii având aceeasi inspiratie (un volum al poetei are titlul „Vara celor Cinci Sânziene”).
Doamna vice, respirați numai cultură…. 😀
Cu ochii inchisi o sa iasa primar :)))