Gest de omenie
Un locuitor al comunei Tanacu, Cojan Petru, de 70 de ani, a rãmas pe drumuri la bãtrânete. Dupã ce a trãit mai bine de 30 de ani, fãrã forme legale, cu o consãteancã, s-a trezit, dupã decesul acesteia, în martie 2009, scos din casã de fiica acesteia. S-a aciuat la o stânã, ca om bun la toate, chiar la cel care a cumpãrat casa în care trãise o întreagã viatã, dar si de acolo a fost alungat, fãrã vreo platã. Primarul Dãnut Dumitriu l-a “gãzduit” câteva zile în sediul primãriei, si l-a considerat caz social ca, pentru mãcar în perioada sãrbãtorilor de iarnã bãtrânul sã nu stea pe drumuri, si a fãcut toate diligentele ca Petru Cojan sã fie internat la sectia de psihiatrie a Spitalului Judetean Vaslui. Aflând de situatia bãtrânului, un vasluian, Ionel Cornelius Sîrcu i-a oferit casa pãrinteascã si terenul aferent în folosintã, pentru ca acesta sã-si poatã petrece ultimii ani lipsit de griji. Primarul comunei Tanacu, Dãnut Dumitriu, a promis la rândul sãu cã-l va ajuta mãcar cu lemne de foc, dar si prin includerea lui Petru Cojan pe lista asistatilor sociali, pentru a avea mãcar un sprijin minim la bãtrânete.
« Sunt multumit cã am fãcut o faptã bunã »
“Nu pot spune cã sunt chiabur, am o gospodãrie frumoasã în Gura Bustei si îmi asigur, mie si familiei mele, traiul zilnic. Am mostenit de la pãrinti casa din Tanacu de care nu aveam timp sã mã ocup, asa cã am solicitat primãriei o persoanã sau o familie care sã locuiascã si sã aibã grijã de casa pãrinteascã, în mod gratuit. Primarul comunei, Dãnut Dumitriu, stiind situatia grea a bãtrânului, în urma anchetei sociale, mi-a fãcut aceastã propunere, de a ajuta un cetãtean aflat în nevoie. Nu am altã pretentie, nici chirie, nici alte foloase, decât cã sunt multumit cã am fãcut o faptã bunã, asa cum se cuvine a face orice crestin, si cã am putut ajuta un semen care altfel, la vârsta sa, ar fi rãmas pe drumuri. L-am cunoscut pe Petru, mi s-a pãrut o persoanã de încredere, muncitoare, cãruia doar soarta i-a jucat o festã, si care trebuia, acum la bãtrânete, sã fie ajutat.”, declarã, modest, Ionel Cornelius Sîrcu, cel care a dat o sansã unui nãpãstuit al sortii.
