Cifrele socante la recensãmânt
DISPARITIE Populatia unui municipiu, cum este cea a municipiului resedintã, a dispãrut în ultimii zece ani din judetul Vaslui. Este concluzia socantã care se desprinde în urma analizãrii datelor preliminare ale Recensãmântului General al Populatiei si Locuintelor, date publicitãtii ieri de cãtre conducerea Institutului National de Statisticã. Fatã de 2002, când în judetul Vaslui se înregistrau în jur de 455.000 de locuitori, acum mai sunt doar 375.000 de suflete, ceea ce înseamnã cã viitorul zonei este compromis serios. Interpretând aceste date preliminare, putem spune cã deschiderea granitelor Uniunii Europene a însemnat depopularea masivã a judetului Vaslui. Zeci de mii de concetãteni au ales sã trãiascã în strãinãtate, în Italia, Spania, Franta sau Anglia, alungati de sãrãcia din comunele si orasele judetului. O astfel de depopulare va avea efecte si în plan electoral, întrucât unele colegii vor trebui regândite si reasezate pe harta electoralã, în perspectiva alegerilor parlamentare. Mai trebuie spus cã, grupate dupã numãrul populatiei stabile, 22 judete, printre care si Vasluiul, au înregistrat sub 400 mii locuitori, 17 judete au o populatie cuprinsã între 400 si 700 mii locuitori si doar douã judete au depãsit 700 mii locuitori.
Pentru stabilirea rezultatelor din aceastã etapã, de prelucrare a datelor, s-a fãcut o estimare provizorie a numãrului de locuinte aflate în aceastã situatie. Procentajul locuintelor în care nu s-a putut realiza recenzarea reprezintã 2,8% din totalul locuintelor, adicã circa 1 million de persoane (cuprinzând populatia plecatã în strãinãtate – întreaga familie – pentru care nu a avut cine sã îi declare în tarã; populatia necontactatã). Ponderi mai ridicate s-au înregistrat la nivelul oraselor mari: Bucuresti (6,0%), Timisoara (5,8%), Iasi (3,0%), Constanta (2,9%) etc. Rezultatele preliminare ale recensãmântului populatiei si al locuintelor din 2011 urmeazã, conform Programului de desfãsurare a activitãtilor RPL 2011, sã fie prezentate de Comisia Centralã a RPL 2011, la sfârsitul lunii mai a.c. Grupate dupã numãrul populatiei stabile, 22 judete au înregistrat sub 400 mii locuitori însumând 35,6% din populatia tãrii, 17 judete aveau o populatie cuprinsã între 400 – 700 mii locuitori, concentrând 47,9%, si doar 2 judete au depãsit 700 mii locuitori, reprezentând 7,7%. Din totalul de 19.043 mii persoane, 8,8% se regãsesc în Municipiul Bucuresti (respectiv 1.678 mii persoane). Judetele cu populatia cea mai numeroasã sunt Prahova (cu 735,9 mii locuitori), Iasi (cu 723,6 mii), Cluj (cu 659,4 mii), Timis (cu 649,8 mii), Constanta (cu 630,7 mii), Dolj (cu 618,3 mii), Suceava (cu 614,5 mii). Cel mai mic numãr de populatie îl au judetele Tulcea (201,5 mii), Covasna (206,3 mii), Sãlaj (217,9 mii), Mehedinti (254,6 mii), Ialomita (258,7 mii), Giurgiu (265,5 mii), Caras-Severin (274,3 mii) si Bistrita-Nãsãud (277,9 mii). În 13 judete din tarã mai mult de jumãtate dintre persoane îsi au resedinta în municipii si orase. Judetele cu un grad ridicat de urbanizare sunt: Hunedoara (cu 74,1%), Brasov (cu 71,2%), Constanta (cu 67,9%), Cluj (cu 65,9%), în timp ce judetele cu ponderile cele mai mici ale populatiei urbane sunt: Giurgiu (cu 27,9%), Dâmbovita (cu 28,3%), Teleorman (cu 31,3%), Neamt si Cãlãrasi (cu 35,0%).
Aproape 2% din populatia judetului este de etnie romã
La nivelul judetului Vaslui, datele centralizate pânã acum aratã cã peste 368.000 de persoane, din totalul de 375.000, sunt români, în timp ce romii ajung la aproape 6.000 de suflete. În judet sunt 49 de unguri, 82 de rusi lipoveni, iar 95 de persoane sunt trecute la alte etnii (sârbi, slovaci, bulgari, evrei, armeni etc.). Nici nemtii nu lipsesc din tabloul demografic, având în vedere cã existã 11 persoane de nationalitate germanã care s-au trecut la recensãmânt. Mai avem cinci ucraineni si trei tãtari, dar si 12 turci, ceea ce înseamnã cã existã diversitate si în acest colt al Europei, de multe ori pus la zid din cauza situatiei economice.
Unde sunt cei mai multi tigani
La recensãmântul din octombrie 2011, înregistrarea etniei s-a fãcut pe baza liberei declaratii a persoanelor recenzate, respectându-se, astfel, dreptul fundamental al fiecãrui individ de a-si declara în deplinã libertate si fãrã niciun fel de constrângere apartenenta etnicã. Rezultatele provizorii ale recensãmântului populatiei relevã faptul cã populatia de etnie maghiarã detine majoritatea în judetele Harghita (84,8%) si Covasna (73,6%); de asemenea ponderi ridicate se înregistreazã si în judetele: Mures (37,8%), Satu Mare (34,5%), Bihor (25,2%) si Sãlaj (23,2%). Persoanele de etnie romã reprezintã 3,2% din totalul populatiei stabile, fiind repartizati relativ uniform în teritoriu, cu ponderi variind între 1,1% în judetul Botosani si 8,8% în judetul Mures. Romii se întâlnesc într-o proportie relativ mai mare, de peste 6,0% din populatia stabilã si în judetele Cãlãrasi (8,1%), Sãlaj (6,9%) si Bihor (6,1%).
Vasluienii plecati de mai mult de 12 luni din tarã nu au fost prinsi în statistici
Recensãmântul populatiei si al locuintelor din România din anul 2011 s-a realizat în conformitate cu recomandãrile Conferintei Statisticienilor Europeni pentru runda 2010 a recensãmintelor populatiei si locuintelor1 si ale Regulamentulului (CE) nr. 763/2008 al Parlamentului European si al Consiliului privind recensãmântul populatiei si locuintelor. Conform acestor recomandãri, populatia stabilã a României include: cetãtenii români, strãini sau fãrã cetãtenie cu domiciliul în România care, la momentul recensãmântului, se aflau pe teritoriul tãrii (persoane prezente) sau erau temporar absenti, fiind plecati în strãinãtate pentru o perioadã mai micã de 12 luni; cetãtenii români, strãini sau fãrã cetãtenie veniti pentru o perioadã de cel putin 12 luni sau cu intentia de a rãmâne o perioadã de cel putin 12 luni (la lucru, în cãutarea unui loc de muncã, la studii, în interes de afaceri etc.) care aveau doar resedinta în România; cetãtenii români plecati în strãinãtate în cadrul misiunilor diplomatice sau militare, oficiilor consulare si al reprezentantelor comerciale românesti din strãinãtate. Conform definitiei internationale, nu s-au cuprins în populatia stabilã a tãrii: cetãtenii români, strãini sau fãrã cetãtenie cu domiciliul în România plecati în strãinãtate pentru o perioadã de cel putin 12 luni sau cu intentia de a rãmâne în strãinãtate o perioadã de cel putin 12 luni :la lucru, în cãutarea unui loc de muncã, la studii, în interes de afaceri etc. (persoane plecate pe perioadã îndelungatã); cetãtenii strãini sau fãrã cetãtenie veniti în România pentru o perioadã mai micã de 12 luni (persoane temporar prezente).
