Doar jumătate dintre persoanele pentru care procurorii Direcţiei pentru Investigarea Infracţiunilor de Crimă Organizată şi Terorism (DIICOT) Suceava au cerut arestarea în dosarul traficului de persoane şi prostituţie au ajuns după gratii. Cele două complete ale Tribunalului Suceava care au analizat propunerile Parchetului au avut opinii diferite, aşa încât şase persoane au luat drumul arestului IPJ Suceava, iar alte şase au plecat liniştite la propriile case.Printre cei eliberaţi se numără şi un sucevean. Este vorba de Ioan Grigoraş, din Dumbrăveni. Alături de el, au mai plecat acasă Voislav Milan Pantea, Cornel Gabriel Pandia şi Ştefan Petre Bausche, toţi din Timişoara, precum şi doi botoşăneni, Răzvan Oroşanu şi Petru Marian Olaru.
Tribunalul a acceptat, în schimb, propunerile de arestare a şase persoane din Botoşani, respectiv Manuel Valeriu Zaharia, Marian Lucian Leahu, agent la Postul de Poliţie Ungureni, Andy Daniel Drob, pilot de raliuri, Gabriel Sebastian Cilibache, Gheorghe Olaru şi Constantin Sorin Andronache.
Toţi cei 12, dar şi alte patru persoane care au primit interdicţia de a părăsi localitatea din partea procurorilor DIICOT Suceava, sunt acuzaţi că au organizat o reţea prin care 130 de femei din patru judeţe ale Moldovei au fost duse în străinătate şi obligate să se prostitueze. Reţeaua a luat fiinţă încă din anul 2000 şi a început să racoleze fete şase ani mai târziu. O parte dintre membrii reţelei sunt cercetaţi şi pentru alte infracţiuni, cum ar fi vătămare corporală şi tentativă de omor, fapte comise asupra femeilor devenite sclave.
În loc de lună de miere, s-a ales cu o „vacanţă” în arest
Surse judiciare au dezvăluit că percheziţiile efectuate marţi dimineaţă în 24 de locaţii din judeţele Suceava, Botoşani şi Timiş şi la care au participat forţe importante ale Poliţiei, Jandarmeriei şi structurilor de combatere a Crimei Organizate, erau programate peste câteva săptămâni. Acţiunea a fost urgentată ca urmare a faptului că unul dintre suspecţi, Constantin Sorin Andronache, a fost mire la sfârşitul săptămânii trecute, iar o bună parte dintre invitaţi erau chiar cei vizaţi de anchetatori şi au revenit acasă din ţările unde erau plecaţi. Ca fapt divers, mirii au numărat la sfârşitul nunţii aproximativ 200.000 de lei, semn că invitaţii nu s-au zgârcit când a venit vorba de dar.
Cum acţiona gruparea
Printre cei vizaţi de procurorii DIICOT Suceava se numără şi alte persoane. Unul dintre ei este Ioan Cristian Oloeriu, care în perioada martie – aprilie 2008, în timp ce se afla la Roma, în Italia, în calitate de lider al grupării, a hotărât să se răzbune pe un anume Nicuşor Trandafir, pentru faptul că, împreună cu fratele său, Viorel Trandafir, a scos două victime din circuitul de exploatare sexuală. Din acest motiv, Oloeriu şi-a pus la muncă „locotenenţii”, pe Ovidiu Guriţă şi Remus Ciprian Mihai, care, împreună cu un albanez, aveau sarcina să îl împuşte pe Nicuşor Trandafir.
Acţiunea a avut loc în parcarea situată lângă staţia de metrou Rebibbia, din oraşul Roma, iar albanezul l-a împuşcat pe Nicuşor Trandafir în coapsa piciorului drept. Glonţul a intrat în coapsa dreaptă, a intrat în coapsa stângă şi a coborât, fiind localizat în gamba piciorului stâng.
O altă acţiune a avut loc în noiembrie 2007, când Ioan Cristian Oloeriu a cerut agresarea lui Iulian Zemleacov pentru că ar fi făcut nişte afirmaţii care îi subminau autoritatea în cadrul grupului. Guriţă, Mihai şi câţiva albanezi au intrat în casă peste Zemleacov şi i-au aplicat o corecţie care s-a soldat cu 38-40 zile de îngrijiri medicale.
O altă faptă îl priveşte pe timişoreanul Ştefan Petre Bausche, care în perioada august – noiembrie 2007 a întocmit în fals mai multe documente de identitate pentru membrii grupului şi pentru fetele care au ajuns sclave.
Procurorii au stabilit că membrii grupării se ocupau în mod direct de exploatarea victimelor. Mai exact, se ocupau cu transportul, le supravegheau când acestea se aflau pe stradă, în căutare de clienţi, le verificau, le băteau şi le înfometau dacă nu câştigau suficienţi bani sau nu respectau regulile impuse de ei, le luau banii pe care tinerele îi câştigau în urma prestaţiilor sexuale. S-a mai stabilit că membrii grupării executau acţiuni de intimidare atât a victimelor care ar fi încercat să fugă, cât şi a celor care le-ar fi ajutat.
