Hărţuirea psihică la serviciu nu e un fenomen recunoscut în România. Sunt patroni sau şefi care îşi umilesc în mod sistematic angajaţii pentru a scăpa de ei. Acum există ac de cojocul lor. Timişorenii hărţuiţi pshilogic la locul de muncă au unde se plânge. În oraşul de pe Bega a fost deschis un centru de constiliere anti–mobbing (termen folosit pentru a descrie hărţuirea la slujbă).
Şefi care te intimidează şi te discreditează
Un comportament negativ din partea cologilor sau superiorilor de la serviciu înseamnă de fapt hărţuire psihologică. Intimidare, umilire, discreditare şi izolare, acestea sunt fazele prin care trece o persoană hărţuită psihologic la locul de muncă.
Scopul: îndepărtarea acesteia din schema respectivă, iar pentru hărţuitori, niciun mijloc nu este inacceptabil. „Hărţuitorul acţionează prin acţiuni de discreditare şi umilire, iar persoana intrată în colimator se simte dată la o parte, devine nesigură pe ea, pe jobul ei, are gânduri negre, consideră că munca ei nu este apreciată, cu toate că îşi face treaba, iar toate acestea îi afectează întreaga viaţă”, explică Ana Roşu, asistentul social de la Centrul Anti mobbing din Timişoara.
Şase luni a fost luată peste picior
Oana (nume fictiv, din raţiuni de protecţie a victimei) are în jur de 30 de ani şi a stat un an acasă, după ce a născut. La reîntoarcearea la serviciu, unde ocupa de 10 ani un post de conducere – manager logistic zonal, nu i-a fost bine. „Deşi îmi făceam treaba ca înainte, corect şi complet, nimic nu mai era bine. Eram luată peste picior de superiorul meu, mereu discreditată, ori de câte ori ridicam o problemă mi se spunea că sunt plângăcioasă. Parte din sarcinile mele, conform fişei postului, au început să fie delegate cuiva care îmi era inferior în ierarhie. Per total mi se inducea ideea că nu îmi fac treaba. De aici am ajuns să nu mai am linişte nici acasă, să am o relaţie tensionată în familie, cu soţul şi copilul”, povesteşte tânăra. La 6 luni după ce s-a reîntors la serviciu, din cauza stresului provocat de faptul că era hărţuită psihologic a ajuns la tratament pentru gastrită, a devenit anxioasă, iar singura salvare a venit la consilierea anti-mobbing.
I s-a spus să nu mai râdă la serviciu
Alt caz: Ioana, 25 de ani, statistician, este victima şefei ei. Motivul: „Fata nu se încadrează în tiparul şefei, era volubilă şi mai veselă cu colegii”, explică Ana Roşu. Pentru că era la primul job, Ioana a încercat să se integreze în felul ei între colegi: cu glume, poveşti, exuberanţă. „Profesional nu avea ce să îi reproşeze, însă nefiind pe tiparul ei, şefa avea tendinţa să se ia de ea”, mai explică consilierul anti-mobbing. La şedinţe, dacă erau probleme Ioana era dată exemplu negativ, deşi erau colegi cu fapte mult mai grave. Dacă a vrut concediu, i s-a sugerat să nu îşi ia, dacă ţine la jobul ei. Dacă râdea în timpul programul i se spunea să nu mai râdă. Sau că e prea sociabilă şi că nu are ce să discute cu colegii ei. După aproape un an, Ioana a înţeles că scopul hărţuirii era în faţa ei: pur şi simplu şefa ei îşi dorea în locul ei pe cineva care să îi semene. Lidia, asistent social la un ONG a ajuns victima acţiunilor de mobbing ale şefului ei, care simţea nevoia să se impună. „Mă contesta public, în faţa persoanelor cu care lucram. Dacă eu atrăgeam atenţia cuiva, superiorul meu venea şi afirma exact invers”, relatează Lidia. „Tacticile utilizate în situaţiile de hărţuire psihologică constau în izolarea intenţionată a victimei, degradarea condiţiilor de muncă. Pot să apară atacuri la demnitatea persoanei respective, violenţă verbală sau fi zică.”
Cei umiliţi nu sunt protejaţi
Statistic, 9% din populaţia Europei e hărţuită la locul de muncă. În România oamenii nu se declară hărţuiţi pentru că nu cunosc fenomenul.
„Oficial, mobbing nu există. Fenomenul e dus în sfera de discriminare la locul de muncă. Conform legislaţiei, se poate interveni juridic doar dacă sunt încălcări ale dreptului salariatului”, explică Roşu. Victima mobbing-ului este în mod repetat umilită şi atacată de către una sau mai multe persoane în scopul de a-i face rău în mod intenţionat. Cei hărţuiţi sunt consiliaţi la centrul anti-mobbing, şi se face mediere între victimă şi hărţuitor. În cazuri extreme intră în joc avocatul Asociaţiei pentru Promovarea Femeii din România.
www.evz.ro
