Reorganizare administrativã cu banii pe masã: iatã ce câstigã localitãtile care acceptã unirea de bunã voie

Guvernul pregãteste o schimbare importantã în organizarea administrativã a României, iar primele localitãti vizate sunt cele care acceptã sã se uneascã de bunãvoie. Pentru a convinge primarii si cetãtenii sã sustinã comasarea voluntarã, Ministerul Dezvoltãrii lucreazã la o ordonantã de urgentã care ar urma sã ofere douã avantaje concrete: reduceri substantiale de taxe si impozite pentru populatie si acces la un program de investitii destinat noilor structuri administrative. Miza este încurajarea localitãtilor sã renunte la actuala organizare separatã si sã functioneze în cadrul unor unitãti administrativ-teritoriale mai mari. Autoritãtile sperã cã stimulentele financiare vor determina cât mai multe comunitãti sã accepte aceastã schimbare, înainte ca Guvernul sã treacã la o etapã mai amplã a reformei. Ministrul Dezvoltãrii, Alexandru Stoica, a explicat cã proiectul ordonantei se aflã în faza ultimelor pregãtiri si cã facilitãtile propuse trebuie sã ofere primarilor argumente concrete în discutiile cu cetãtenii. „Aceasta va avea în vedere reforma administrativã, programul de investitii pentru UAT-urile care doresc sã se comaseze voluntar si, implicit, facilitãti pentru oamenii care vor vota aceastã comasare voluntarã, scutiri de taxele si impozitele pe clãdiri si terenuri intravilane de 50%”, a declarat ministrul.
Impozite reduse cu 50% timp de cinci ani pentru locuitorii localitãtilor comasate
Cel mai vizibil beneficiu pentru populatie ar urma sã fie reducerea la jumãtate a impozitelor pentru clãdiri si terenuri intravilane. Potrivit propunerii prezentate de ministru, facilitatea fiscalã ar urma sã se aplice timp de cinci ani, în conditiile care vor fi stabilite prin ordonantã. Concret, dacã un proprietar plãteste în prezent un impozit anual de 400 de lei pentru o clãdire, o reducere de 50% ar însemna o economie de 200 de lei pe an, respectiv 1.000 de lei în cinci ani, presupunând cã valoarea impozitului rãmâne neschimbatã. Pentru gospodãriile care detin atât locuinte, cât si terenuri intravilane, economiile ar putea fi mai mari, în functie de valoarea impozitelor datorate. Trebuie fãcutã însã o precizare importantã: reducerea nu este încã în vigoare, iar forma finalã a ordonantei va trebui sã clarifice exact categoriile de contribuabili eligibili si modul de aplicare a facilitãtii. Ministrul a explicat cã aceastã mãsurã este gânditã pentru a-i încuraja pe locuitori sã accepte noua organizare administrativã. „Eu vreau doar sã vin în ajutorul celor care doresc acest lucru, cu aceste facilitãti si cu programul de investitii, astfel încât sã poatã merge în fata oamenilor si sã le prezinte situatia exactã si modul în care trebuie realizatã procedura”, a precizat Alexandru Stoica.
Program special de investitii pentru localitãtile care aleg unirea
Pe lângã reducerea impozitelor, autoritãtile pregãtesc si un program de investitii dedicat unitãtilor administrativ-teritoriale care se comaseazã voluntar. Aceasta ar putea fi principala mizã financiarã pentru administratiile locale, în special pentru comunele mici, care dispun de bugete limitate si întâmpinã dificultãti în finantarea unor proiecte de dezvoltare. Programul ar urma sã ofere resurse pentru investitii în localitãtile care acceptã reorganizarea. Deocamdatã, ministrul nu a prezentat valoarea fondurilor disponibile, tipurile exacte de proiecte eligibile sau criteriile dupã care vor fi distribuiti banii. Prin urmare, nu este stabilit dacã finantarea va putea fi utilizatã pentru drumuri, retele de apã si canalizare, scoli, dispensare ori alte obiective de interes local. Aceste detalii vor trebui clarificate în actul normativ si în regulile programului. „Vã dati seama cã interesul nostru este sã avem cât mai multe comasãri si o ratã de succes cât mai mare, astfel încât sã nu ajungem la etapa a doua. Acest program de investitii îl facem, în principiu, pentru aceste localitãti”, a declarat ministrul Dezvoltãrii. Dincolo de stimulentele financiare imediate, comasarea ar putea permite folosirea în comun a resurselor administrative si planificarea unor investitii la nivelul unei comunitãti mai mari. Eventualele economii si îmbunãtãtiri ale serviciilor publice vor depinde însã de modul concret în care va fi organizatã noua administratie.
Primarii trebuie sã obtinã acordul cetãtenilor prin referendum
Comasarea voluntarã nu poate fi decisã exclusiv printr-o întelegere între primari. Procedura presupune adoptarea hotãrârilor necesare de cãtre consiliile locale si consultarea populatiei prin referendum, în conditiile legislatiei aplicabile. Ministrul Dezvoltãrii a subliniat cã posibilitatea comasãrii existã deja în legislatie, iar noua ordonantã urmãreste sã adauge stimulente financiare. „Mergem pe OUG pentru aceste facilitãti si pentru programul de investitii. Comasarea voluntarã presupune si referendum. Legile sunt si acum în vigoare deci orice UAT poate sã initieze o comasare voluntarã prin adoptarea Hotãrârilor de Consiliu Local (HCL).” În aceastã etapã, primarii interesati trebuie sã explice cetãtenilor ce presupune unirea localitãtilor, cum va functiona noua administratie si ce avantaje financiare sunt propuse. Totodatã, comunitãtile vor avea nevoie de informatii despre sediul viitoarei administratii, accesul la serviciile publice, gestionarea patrimoniului si reprezentarea localitãtilor în noua structurã. Alexandru Stoica sustine cã existã deja interes din partea unor edili. „Sunt câteva zeci de primari care doresc acest lucru. Primesc destul de multe mesaje si am si întâlniri, dar primarii vor sã vadã si avantajele cu care pot merge în fata oamenilor, pentru a le putea explica.”
Termenul anuntat de Guvern: 1 martie pentru prima etapã
REFERENDUM «PE BANI»…Calendarul prezentat de ministru prevede publicarea proiectului de ordonantã în transparentã decizionalã, urmatã de pregãtirea hotãrârilor consiliilor locale si initierea referendumurilor. Potrivit declaratiilor sale, prima etapã a reformei, dedicatã comasãrii voluntare, ar urma sã se încheie la 1 martie. „Noi o sã punem sãptãmâna aceasta ordonanta în transparentã. Dupã aceea, si primarii care doresc sã facã aceastã comasare voluntarã trebuie sã meargã sã vorbeascã cu cetãtenii. La începutul anului viitor vrem sã avem HCL-urile de initiere a referendumurilor, ca sã putem începe aceastã procedurã si sã vedem cine vrea si cine nu vrea.” Ministrul a explicat cã autoritãtile iau în calcul si o perioadã de tranzitie de doi ani pentru transferul documentelor si patrimoniului cãtre noile structuri administrative. Aceastã etapã este importantã deoarece unirea localitãtilor presupune reorganizarea evidentelor, preluarea bunurilor si stabilirea responsabilitãtilor institutionale.
Ce se întâmplã cu localitãtile care refuzã comasarea voluntarã
CALENDAR ….Guvernul nu intentioneazã sã limiteze reforma la localitãtile care acceptã de bunãvoie reorganizarea. Ministrul a anuntat si o a doua etapã, care ar presupune discutii politice si administrative mai ample, inclusiv angajarea rãspunderii Executivului. „Prima etapã, cea a comasãrii voluntare, este pânã la 1 martie. A doua etapã este cea prin asumare, care presupune discutii mult mai largi”, a subliniat Alexandru Stoica. Deocamdatã, nu au fost prezentate criteriile dupã care ar urma sã fie reorganizate localitãtile în aceastã a doua etapã. Nici angajarea rãspunderii Guvernului nu înseamnã, în sine, comasarea automatã a localitãtilor, fiind necesarã stabilirea unui cadru legislativ. În paralel, în PSD este discutat si un scenariu privind reducerea numãrului judetelor de la 41 la 15, dupã un model inspirat de organizarea teritorialã a Curtilor de Apel. Propunerea nu reprezintã însã o decizie oficialã.