Local

Afacerea băieților deștepți de la Asociația Vânătorilor sau cum vând aceștia pielea ursului din pădure pe mii de euro, primăriilor din județ

VÂNĂTORI ISCUSIȚI… Prefectul județului, Eduard Popica, l-a apostrofat public pe Vasile Negru, seful Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor sportivi din Vaslui, că a forțat primăriile din județ să facă contracte interpretabile și oneroase, de mii de euro, folosindu-se de aparițiile unor urși hoinari prin județ

ABONAMENT LA PAZA DE URS… O afacere cu urșii hoinari a ajuns să pună pe jar administrațiile locale din județul Vaslui. Și asta după ce mai multe UAT-uri s-au trezit cu somații de plată din partea Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi (AJVPS) Vaslui, care a solicitat primăriilor plata unor contracte încheiate pentru prevenirea apariției urșilor. Edililor le este greu să indice ce servicii concrete au primit în schimbul banilor, mai ales că asociația condusă de Vasile Negru nu a atașat și un raport de activitate în spatele facturilor emise. În centrul disputei se află un contract care prevedea un abonament lunar de 1.000 de lei plus TVA, pentru servicii de prevenție, indiferent dacă ursul apărea sau nu pe raza localității. Ma grav este că pe raza unor comune vorbim de fonduri de vânătoare private, unde asociația condusă de Negru nu are ce căuta, însă cu toate acestea, directorul AJVPS nu a avut probleme să trimită UAT-urilor contracte în valoare de peste 12.000 lei plus TVA, anual.

Morișca risipirii banului public a început să se învârtă în anul 2023, când prezența unui urs a fost semnalată în suburbia Rediu a municipiului Vaslui. Apariția animalului a stârnit îngrijorare în rândul autorităților și al populației, însă a însemnat și un prilej pentru AJVPS Vaslui de a propune o soluție administrativă primăriilor din zonă. Asociația, condusă de Vasile Negru, a transmis contracte către aproape toate primăriile de pe Valea Racovei, oferindu-le servicii de prevenție a apariției urșilor. Invocând prevederile cadrului legal, reprezentanții asociației au reușit să convingă mai mulți edili să semneze documentele. Oferta părea simplă: pentru suma de 1.000 de lei lunar, la care se adăuga TVA, AJVPS Vaslui urma să asigure servicii de prevenție, astfel încât eventualele apariții ale animalelor să nu ia prin surprindere comunitățile locale. În realitate, contractele au ajuns să semene mai degrabă cu niște abonamente lunare obligatorii decât cu achiziții de servicii concrete. Primăriile erau obligate să achite lunar suma convenită, fără ca plata să fie condiționată de existența unor intervenții efective sau de apariția unui urs în localitate. Printre administrațiile care au acceptat oferta s-au numărat cele din Pușcași, Ivănești și Gârceni de pe Valea Racovei. Dar nu sunt singurii din județ.

La Gârceni, ursul a venit, primarul s-a mobilizat cu oamenii din sat, în timp ce vânătorii se certau între ei

La câteva luni după ce fusese semnalat în Rediu, ursul și-a făcut apariția și pe raza comunei Gârceni. Numai că, până să ajungă reprezentanții AJVPS, primarul Sorin Scutelnicu s-a mobilizat împreună cu mai mulți localnici și a reușit să alunge animalul. Incidentul nu s-a încheiat însă aici. La sosirea vânătorilor AJVPS, a apărut o altă problemă: fondul cinegetic de pe raza comunei Gârceni este administrat privat. Membrii asociației private le-au transmis angajaților AJVPS că nu au ce căuta pe fondul lor de vânătoare. Cu alte cuvinte, tocmai atunci când ursul a apărut în localitate, serviciul pentru care primăria semnase contractul a ajuns să se lovească de o dispută privind dreptul de intervenție pe fondul cinegetic. Între timp, contractele au rămas în vigoare, însă primăriile nu au efectuat plățile către AJVPS. Iar după o perioadă de așteptare, asociația condusă de Vasile Negru a trecut la următoarea etapă: somațiile de plată. Iar sumele solicitate nu sunt deloc neglijabile pentru bugetele unor administrații locale. Pentru fiecare UAT se cer aproximativ 12.000 de lei, plus TVA, reprezentând contravaloarea contractului pe un an, calculată la 1.000 de lei pentru fiecare lună. Unele primării ar fi fost amenințate inclusiv cu poprirea conturilor, în cazul în care nu achită facturile restante.

Primarul din Pușcași: „Dacă veneau și cu documente justificative, poate găseam soluții”

Marian Ignat, primarul comunei Pușcași

Subiectul a ajuns în atenția conducerii administrației județene în cadrul întâlnirii de marți, organizate la Consiliul Județean Vaslui, la care au participat peste 80 de primari din județ. Prefectul Eduard Popica le-a atras atenția edililor să fie mult mai atenți la contractele pe care le încheie pentru astfel de servicii. Mesajul transmis de prefect a fost unul clar: primăriile să încheie contracte pentru servicii efectiv prestate, respectiv pentru intervenții, nu să accepte formule de tip abonament lunar, în baza cărora plătesc indiferent dacă există sau nu o situație care să necesite intervenția. Altfel spus, una este să plătești atunci când te confrunți cu o problemă concretă și alta este să virezi lunar bani pentru un serviciu de prevenție care nu poate fi justificat. Unul dintre primarii care s-au trezit cu somații de plată este Marian Paul Ignat, edilul comunei Pușcași. Acesta le-a explicat celor prezenți că ar fi găsit soluții pentru achitarea celor 12.000 de lei, dacă AJVPS ar fi prezentat și documente justificative pentru facturile emise. Mai exact, primarul a reclamat lipsa unor rapoarte de activitate care să arate ce servicii de prevenție au fost prestate efectiv în perioada contractuală. Problema este cât se poate de gravă pentru că orice cheltuială din bugetul public trebuie să fie justificată în fața instituțiilor de control. În lipsa unor documente care să ateste prestarea serviciilor, primarul riscă să ajungă în situația de a avea sumele imputate de Curtea de Conturi. În timpul dezbaterilor, edilul din Pușcași a ridicat și o altă întrebare, poate chiar mai importantă decât disputa privind facturile: cu cine trebuie să semneze o primărie un asemenea contract? Cu AJVPS sau cu gestionarul fondului cinegetic? Întrebarea a fost justificată de situația concretă din comuna Pușcași, unde fondul de vânătoare este privat, în timp ce contractul pentru prevenirea apariției urșilor a fost încheiat cu AJVPS Vaslui, asociația condusă de Vasile Negru.

Asociația lui Negru semnează contracte pe bandă rulantă, deși nu poate justifica serviciile prestate

BĂIEȚII DEȘTEPȚI… În timp ce unii primari încercau să găsească explicații pentru contractele vechi și pentru facturile pe care le-au primit, conducerea AJVPS Vaslui nu părea deloc dispusă să renunțe la această formă de colaborare. La întâlnirea de ieri cu primarii, Vasile Negru a dezvăluit că asociația a mai semnat, chiar în această săptămână, alte trei contracte, cu primăriile comunelor Dumești, Rebricea și Băcești. Pentru a explica oportunitatea acestor contracte, șeful AJVPS a susținut că sumele achitate de primării sunt decontate ulterior de Ministerul Mediului, astfel că administrațiile locale nu ar avea, în final, nimic de pierdut. Cu alte cuvinte, Negru le-a transmis primarilor să nu se mai plângă, că financiar nu pierd nimic, pentru că banii se întorc în comună, chiar și cu întârzieri de câteva luni. Însă Vasile Negru nu a explicat celor prezenți și cine verifică serviciile pentru care se solicită decontarea? Faptul că o cheltuială ar putea fi ulterior decontată din fonduri ministeriale nu înseamnă automat că obligațiile privind justificarea banilor publici dispar.

Prevenție pe hârtie, facturi în realitate 

CUM SE VINDE PIELEA URSULUI DIN PĂDURE… Cazul contractelor încheiate de AJVPS Vaslui cu unele primării din județ arată modul în care sunt angajate cheltuielile din bugetele locale și despre diferența dintre un serviciu efectiv prestat și unul pentru care se încasează bani în baza unei promisiuni contractuale. Niciun participant la întâlnire de ieri nu a negat faptul că apariția urșilor reprezintă un pericol real și că autoritățile locale au nevoie de mecanisme eficiente pentru protejarea populației. Însă între necesitatea prevenirii unor incidente și plata unor abonamente lunare fără o evidență clară a activităților desfășurate există o diferență considerabilă. În cazul de față, primăriile se confruntă cu facturi de mii de lei, somații de plată și perspectiva unor popriri, în timp ce prestatorul de servicii nu este capabil să își justifice activitatea. Altfel, în județul Vaslui, se conturează o nouă afacere în care ursul apare doar ocazional, dar facturile vin lună de lună. Iar primăriile ajung să învețe, pe banii contribuabililor, ce înseamnă să „vinzi pielea ursului din pădure”.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button