Local

„ULTIMII OAMENI” DIN UNIUNEA EUROPEANÃ: Vaslui, un judet rãmas în urmã la toate capitolele

ÎN ATENTIA PRESEDINTELUI TRIFAN... Vasluiul nu are doar o problemã de salarii mici. Are o problemã de dezvoltare economicã, de capital uman, de infrastructurã si de perspectivã demograficã. Iar aceste probleme nu pot fi rezolvate prin evenimente festive, ci prin investitii productive si politici publice mãsurabile. Faptul cã vã ghidati dupã directiva lui Buzatu "sã vedem si lucrurile pozitive din judet" nu ne ajutã deloc!

ANALIZA SÃRÃCIEI…Judetul Vaslui continuã sã ocupe pozitii codase în clasamentele economice si sociale ale României. Datele statistice aratã o realitate îngrijorãtoare: în 2024, PIB-ul pe locuitor era de aproximativ 8.292 de euro, cea mai micã valoare din clasamentul judetean analizat, de aproape douã ori mai mic decât în Iasi. Nici piata muncii nu oferã motive de optimism. În 2025, rata somajului înregistrat a ajuns la 9,05%, a doua cea mai ridicatã din tarã. În acelasi timp, salariul mediu net a fost de numai 4.160 de lei în 2025, iar în august 2026 ajunsese la 4.361 de lei, rãmânând mult sub media nationalã si sub nivelul din judete precum Iasi si Bacãu. Vulnerabilitatea socialã este accentuatã de faptul cã regiunea Nord-Est înregistra, în 2023, o ratã de 38,7% a populatiei aflate în risc de sãrãcie sau excluziune socialã, fatã de aproximativ 32% la nivel national. Problemele sunt amplificate de infrastructura rutierã insuficient modernizatã. În plus, doar 7,2% dintre vasluieni aveau studii superioare la recensãmântul din 2021, comparativ cu 16% la nivel national. Aproximativ jumãtate din populatie avea cel mult studii gimnaziale. La toate acestea se adaugã declinul demografic: între 2015 si 2024, judetul a pierdut peste 20.600 de locuitori, aproximativ 5,3% din populatia rezidentã. Imaginea de ansamblu este cea a unui judet prins într-un cerc al subdezvoltãrii: economie slabã, investitii insuficiente, locuri de muncã prost plãtite, educatie vulnerabilã si migratia populatiei active.Vasluiul are resurse agricole, potential industrial si o pozitie strategicã la granita cu Republica Moldova. Ceea ce îi lipseste este transformarea acestor avantaje în investitii productive si oportunitãti reale pentru locuitori. Mai jos, cititI o analizã dedicatã tuturor politicienilor „mândri cã sunt vasluieni”!

Vaslui este judetul contrastelor si al decalajelor economice. somaj ridicat, salarii mici, sãrãcie, educatie precarã si infrastructurã care frâneazã dezvoltare. O analizã a principalilor indicatori economici si sociali aratã cã judetul Vaslui continuã sã se confrunte cu probleme structurale majore. Cu un PIB pe locuitor printre cele mai mici din România, una dintre cele mai ridicate rate ale somajului, salarii aflate la coada clasamentului national si o pondere redusã a populatiei cu studii superioare, Vasluiul rãmâne departe de judetele care au reusit sã transforme investitiile si capitalul uman în dezvoltare economicã. Judetul Vaslui nu are doar o problemã a salariilor mici. Datele statistice contureazã o situatie mult mai complexã, în care economia slab dezvoltatã, lipsa locurilor de muncã, vulnerabilitatea socialã, infrastructura si nivelul de educatie se influenteazã reciproc. Comparatia cu judete din aceeasi regiune – Iasi, Bacãu, Neamt, Suceava si Botosani – este relevantã tocmai pentru cã acestea împart, în mare mãsurã, acelasi context regional. Diferentele dintre ele aratã însã cã decalajele nu sunt inevitabile.Imaginea devine si mai clarã atunci când Vasluiul este comparat cu centre economice precum Cluj, Timis sau Brasov.

PIB-ul pe locuitor: Vaslui, la coada clasamentului national

Unul dintre cei mai relevanti indicatori ai dezvoltãrii economice este Produsul Intern Brut pe locuitor. Acesta aratã valoarea economicã produsã într-un judet raportatã la populatia sa si oferã o imagine asupra capacitãtii economiei locale de a genera valoare adãugatã. Potrivit clasamentului judetean pentru 2024, realizat pe baza datelor economice teritoriale, Vasluiul avea un PIB pe locuitor de aproximativ 8.292 de euro, cea mai micã valoare dintre cele 42 de unitãti analizate, judete si municipiul Bucuresti. Comparatia cu alte judete este relevantã:

Judet PIB pe locuitor, 2024
Bucuresti 54.596 euro
Cluj 27.098 euro
Timis 23.883 euro
Iasi 15.476 euro
Bacãu 12.420 euro
Botosani 8.831 euro
Vaslui 8.292 euro

Diferenta fatã de Iasi este aproape dublã, în timp ce fatã de Cluj valoarea economicã produsã pe locuitor este de peste trei ori mai micã. Este o situatie care aratã cât de redusã este capacitatea economiei vasluiene de a genera activitãti cu valoare adãugatã ridicatã. Existã, totusi, si resurse economice importante: agricultura, industria alimentarã, viticultura, transporturile si activitatea comercialã de la punctul vamal Albita. Problema este în ce mãsurã aceste resurse sunt transformate în investitii, procesare industrialã, locuri de muncã stabile si venituri mai mari. Judetul dispune de aproape 300.000 de hectare de teren arabil, iar punctul de frontierã Albita reprezintã un important culoar comercial cãtre Republica Moldova. Aceste avantaje nu se reflectã însã suficient în nivelul general de dezvoltare economicã.

Somajul: Vaslui, printre judetele cu cele mai grave probleme de pe piata muncii

Dacã PIB-ul aratã cât produce economia localã, somajul oferã o imagine asupra dificultãtilor întâmpinate de populatie în gãsirea unui loc de muncã. Potrivit raportului ANOFM pentru anul 2025, rata medie a somajului înregistrat în judetul Vaslui a fost de 9,05%, a doua cea mai mare din România, dupã Teleorman, cu 9,33%. Comparatia cu judetele din Moldova aratã diferente importante:

Judet Rata somajului în 2025
Vaslui 9,05%
Suceava 6,60%
Neamt 5,74%
Botosani 3,84%
Iasi 3,48%
Bacãu 1,78%

Diferenta fatã de Bacãu este deosebit de mare: rata somajului înregistrat în Vaslui a fost de peste cinci ori mai ridicatã. Datele indicã o piatã a muncii cu dificultãti serioase, în care oferta de locuri de muncã nu reuseste sã absoarbã suficientã fortã de muncã. Este important de precizat cã aceste cifre reprezintã somajul înregistrat la agentiile de ocupare, nu rata calculatã prin metodologia internationalã BIM. Totusi, ele oferã un semnal clar privind vulnerabilitatea pietei locale a muncii. Problema nu este doar numãrul somerilor, ci si structura locurilor de muncã disponibile. O economie dominatã de activitãti cu productivitate redusã si salarii mici are dificultãti în a atrage si pãstra angajati calificati. La aceasta se adaugã migratia fortei de muncã, atât cãtre centrele economice din tarã, cât si cãtre strãinãtate.

Salariile: vasluienii cîstigã semnificativ mai putin decât angajatii din judetele dezvoltate

Datele Institutului National de Statisticã pentru anul 2025 plaseazã judetul Vaslui printre ultimele din România în privinta cîstigului salarial mediu net. Salariul mediu net lunar a fost de aproximativ 4.160 de lei, fatã de o medie nationalã de 5.266 de lei. Prin urmare, un salariat din Vaslui cîstiga, în medie, cu 1.106 lei mai putin decât media angajatilor din România. Situatia nu s-a schimbat fundamental nici în august 2026, când cîstigul salarial mediu net din judet a ajuns la aproximativ 4.361 de lei. Pentru comparatie, în aceeasi lunã, în Iasi salariul mediu net era de aproximativ 5.422 de lei, iar în Bacãu de 5.067 de lei.Aceastã diferentã are efecte directe asupra consumului, economisirii, accesului la servicii si calitãtii vietii.

Sãrãcia si excluziunea socialã: Vasluiul, într-o regiune cu vulnerabilitate ridicatã

Un alt indicator important pentru evaluarea nivelului de trai este riscul de sãrãcie sau excluziune socialã, mãsurat prin indicatorul european AROPE. Acesta ia în calcul trei categorii de vulnerabilitate: riscul de sãrãcie monetarã, deprivarea materialã si socialã severã si apartenenta la gospodãrii cu intensitate foarte redusã a muncii. Pentru regiunea Nord-Est, din care face parte judetul Vaslui, datele din 2023 indicau o ratã AROPE de aproximativ 38,7%, comparativ cu aproximativ 32% la nivel national. Diferenta de aproape sapte puncte procentuale aratã cã regiunea Nord-Est se confruntã cu o vulnerabilitate socialã mai mare decât media tãrii. Pentru Vaslui, combinatia dintre salariile reduse, somajul ridicat si oferta limitatã de locuri de muncã bine remunerate creeazã conditii care pot accentua riscul de sãrãcie.

Infrastructura rutierã: un judet care are nevoie de conectivitate economicã

Infrastructura reprezintã una dintre conditiile esentiale pentru atragerea investitiilor. Un investitor nu analizeazã doar costul fortei de muncã sau disponibilitatea terenurilor, ci si timpul necesar pentru transportul mãrfurilor, accesul la piete si legãtura cu principalele coridoare economice. Potrivit profilului economic al judetului Vaslui si datelor teritoriale pentru 2023, reteaua rutierã avea o lungime totalã de aproximativ 2.213 kilometri, iar gradul general de modernizare era de aproximativ 71%.

Situatia drumurilor judetene era urmãtoarea:

  • 52 de drumuri judetene;
  • aproximativ 948 de kilometri;
  • 67% drumuri asfaltate;
  • 21% drumuri pietruite;
  • 3% drumuri de pãmânt.

Aceste cifre aratã cã existã încã sectoare importante de infrastructurã judeteanã care necesitã interventii si modernizare. În plus, Vasluiul nu beneficiazã în prezent de o autostradã care sã-l conecteze direct cu marile centre economice ale tãrii. Judetul are totusi câteva avantaje geografice importante. Este traversat de drumurile nationale DN24, DN2F si DN15D, iar punctul de frontierã Albita reprezintã una dintre cele mai importante porti rutiere comerciale cãtre Republica Moldova. Proiectul drumului de mare vitezã Tisita-Albita, cu un traseu de aproximativ 141 de kilometri, ar putea schimba considerabil perspectivele de dezvoltare ale regiunii. Totusi, studiul de fezabilitate a întâmpinat întârzieri, iar finalizarea sa este estimatã în prezent pentru 2028. Pentru economia vasluianã, o asemenea investitie ar putea însemna acces mai rapid la pietele de desfacere, dezvoltarea logisticii, reducerea costurilor de transport si o mai bunã conectare cu fluxurile comerciale internationale. Pânã atunci, distanta fatã de marile coridoare de transport rãmâne un dezavantaj competitiv.

Educatia: una dintre cele mai grave probleme structurale ale judetului

Poate cel mai îngrijorãtor indicator pe termen lung este nivelul de educatie al populatiei. Datele Recensãmântului populatiei si locuintelor din 2021, publicate de Institutul National de Statisticã, aratã cã numai aproximativ 7,2% dintre locuitorii judetului Vaslui aveau studii superioare. Prin comparatie, proportia era de aproximativ 16% la nivel national, 24,6% în Cluj si 35,2% în Bucuresti. O economie care dispune de putini angajati cu pregãtire universitarã si competente specializate întâmpinã dificultãti în atragerea investitiilor în domenii precum IT, cercetare, servicii profesionale sau industrie avansatã. Mai mult, aproximativ 50,3% din populatia judetului avea un nivel scãzut de educatie, respectiv cel mult studii gimnaziale, inclusiv persoane fãrã scoalã absolvitã. La nivel national, Vasluiul se afla printre judetele cu cele mai ridicate ponderi ale acestei categorii. Un alt dezavantaj este absenta unui centru universitar propriu comparabil cu cel din Iasi. Tinerii care doresc sã urmeze studii superioare se îndreaptã frecvent spre alte centre universitare, iar o parte dintre ei nu se mai întorc în judet.Astfel, Vasluiul riscã sã piardã tocmai resursa de care are nevoie pentru dezvoltarea economicã: forta de muncã educatã si calificatã.

Declinul demografic: judetul pierde populatie

CAUZELE DEPOPULÃRII…Problemele economice si sociale sunt însotite de un fenomen demografic care poate accentua dificultãtile existente. Potrivit datelor INS privind populatia rezidentã, Vasluiul avea aproximativ 390.015 locuitori la 1 ianuarie 2015. La 1 ianuarie 2024, populatia ajunsese la 369.378 de persoane.Asadar, în nouã ani, judetul a pierdut peste 20.600 de locuitori, echivalentul unei scãderi de aproximativ 5,3%. Declinul populatiei este rezultatul combinat al migratiei si evolutiei naturale, iar efectele sale se resimt în mai multe domenii:reducerea populatiei active;diminuarea bazei de impozitare;scãderea consumului local; dificultãti în mentinerea serviciilor publice în localitãtile mici;îmbãtrânirea populatiei;reducerea numãrului de elevi si presiuni asupra retelei scolare. Cu alte cuvinte, judetul nu pierde doar locuitori, ci si o parte din resursele umane de care are nevoie pentru a-si sustine dezvoltarea.

Ce ne spun aceste cifre?

ANALIZÃ ÎN DOUÃ FRAZE…Vasluiul se confruntã cu o combinatie de probleme care se potenteazã reciproc: economia genereazã putinã valoare adãugatã; piata muncii nu oferã suficiente oportunitãti; veniturile sunt reduse; vulnerabilitatea socialã este ridicatã; infrastructura nu asigurã încã o conectivitate competitivã; nivelul de educatie limiteazã accesul la locuri de muncã specializate;declinul demografic reduce resursele umane disponibile. Nu este vorba despre o singurã problemã care poate fi rezolvatã printr-o mãsurã administrativã punctualã. Este vorba despre un cerc al subdezvoltãrii care necesitã interventii simultane în economie, educatie, infrastructurã si piata muncii.

Vasluiul are nevoie de dezvoltare economicã, nu doar de administrarea sãrãciei

CONCLUZIE…Cifrele analizate contureazã imaginea unui judet care continuã sã se afle printre cele mai vulnerabile economic si social din România. PIB-ul pe locuitor este cel mai redus din clasamentul analizat, somajul înregistrat este al doilea cel mai ridicat din tarã, salariile sunt printre cele mai mici, iar nivelul de educatie al populatiei reprezintã o vulnerabilitate structuralã. În acelasi timp, declinul demografic si conectivitatea rutierã insuficientã complicã perspectivele de dezvoltare. Vasluiul are însã si resurse importante: teren agricol, potential agroalimentar, viticulturã, pozitie strategicã la granita cu Republica Moldova si posibilitãti de dezvoltare logisticã. Problema fundamentalã este capacitatea administratiei si a mediului economic de a transforma aceste avantaje în investitii productive si locuri de muncã bine plãtite. Pentru administratia judeteanã si pentru primãriile din Vaslui, Bârlad si Husi, adevãratul indicator al performantei nu ar trebui sã fie numãrul evenimentelor organizate sau al comunicatelor despre proiecte, ci evolutia concretã a nivelului de trai. Un judet nu se dezvoltã pentru cã organizeazã mai multe festivitãti, ci pentru cã oamenii sãi cîstigã mai bine, copiii au acces la educatie de calitate, firmele investesc, iar tinerii aleg sã rãmânã acasã.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Back to top button