Bârladul, un oraș trist în viziunea primarului Dumitru Boroș. Iată cum l-a scos din depresie cu trei evenimente-șoc, în acest weekend

TEOREMA LUI BOROȘ…  În ultima ședință de Consiliu Local, primarul Boroș ne vorbea că Bârladul este un oraș trist și că face tot ce îi stă în putere, să îl facă vesel. Cum veselia trece prin… portofel, primarul Bârladului ne-a explicat cum transformă orașul într-unul fericit, punând luminițe de Crăciun de 80.000 de euro sau organizând evenimente precum cel din acest weekend, care a adus, într-adevăr, veselie multă, dar numai în cadrul Primăriei sau a angajaților acestora.

În prima zi după ședința de Consiliul Local, la Primăria Bârlad a fost, ce-i drept, veselie mare, pentru că au fost manifestările denumite generic „Bârladul – istorie, memorie, continuitate”. La acest eveniment, primarul Boroș a lansat revista „Ad hinc”, editată de consiliera sa personală Simona Mihăilă și șefa de la Clubul Municipal Sportiv, profesoara Cristina Vizitiu, două valori de necontestat ale culturii bârlădene, care au evocat personalitatea unui primar al urbei, din anii 1861-1886, Andrei V. Ionescu, considerat cel mai logeviv primar al Bârladului. Sâmbătă a venit o altă „bucurie” pe care bârlădenilor: a fost organizat Crosul Prieteniei România – India. Dacă Boroș și-a justificat vizita sa de câteva zile în India, unde a benchetuit pe banii bârlădenilor, în oraș a fost o adevărată harababură în trafic, din cauză că Bulverdul principal a fost blocat, pentru alergători. În trafic se stătea câte jumătate de oră pentru a traversa centrul orașului. Cine voia să ajungă la șoseaua ocolitoare, timpul de așteptare era o oră. Și ultima pastilă administrată bârlădenilor pentru fericirea totală a reprezentat-o Sărbătorile Toamnei, unde în fața halei centrale, bârlădenii au fost ademeniți cu bunătăți tradiționale din lapte, brânză, afumături, dulciuri, zacuscă, toate stropite din belșug cu must și vin fiert. Pentru cei cu dare de mână, meșterii populari au pregătit o ofertă de weekend cu obiecte confecționate din ceramică, lemn, sticlă. Cum vine iarna, la Târgul de Toamnă mai puteai cumpăra haine groase, îmblănite, papuci groși și ghete. Dacă tot am vorbit de veselie, să spunem că a fost montată și o scenă, unde au evoluat artiști locali, de muzică ușoară și populară, dar și trupe de dansatori. Capul de afiș era Aurel Moldoveanu, un artist cam expirat, pe care însă primăria ni-l prezintă drept cel mai îndrăgit artist din România.