Vasluiul pensiilor, douã realitãti opuse: o medie de 2.285 de lei si pensii de serviciu de pânã la 37.283 de lei. Paradoxul din datele oficiale: nici cea mai mare pensie din sistemul public nu intrã în TOP 20 al pensiilor de serviciu!
UN JUDET, DOUÃ LUMI… Judetul Vaslui avea, în trimestrul al doilea din 2026, un numãr mediu de 79.803 pensionari de asigurãri sociale de stat si o pensie medie lunarã de 2.285 de lei. În trimestrul precedent, media era identicã, desi numãrul mediu al pensionarilor era mai mare cu 332 de persoane. La celãlalt capãt al comparatiei, cea mai mare pensie de serviciu înregistratã în judet ajunge la 37.283 de lei brut, din care beneficiarul primeste efectiv 30.769 de lei. Cuantumul brut individual este de peste 16 ori mai mare decât pensia medie judeteanã, desi cele douã valori reprezintã indicatori diferiti si provin din perioade statistice distincte. Numai cã recordul nu este singura informatie relevantã. Cele mai mari 20 de pensii de serviciu din Vaslui depãsesc fiecare 25.000 de lei brut, toate sunt încadrate în legislatia privind statutul judecãtorilor si procurorilor, iar valoarea lor cumulatã ajunge la 559.166 de lei într-o singurã lunã. Din aceastã sumã, 449.445 de lei, adicã 80,4%, reprezintã componenta finantatã de la bugetul de stat. În acelasi timp, cea mai mare pensie din clasamentul separat al sistemului public este de 22.178 de lei brut, sub nivelul celei mai mici pensii din TOP 20 al pensiilor de serviciu. Aceste clasamente au fost transmise cotidianului „Vremea Nouã” de Casa Nationalã de Pensii Publice (CNPP) si sunt aferente lunii septembrie 2026, în timp ce pensia medie judeteanã provine din datele statistice pentru trimestrul al doilea din acest an.
O pensie medie de 2.285 de lei si una de 37.283 de lei. Ambele în judetul Vaslui, dar în categorii diferite si la distante financiare care depãsesc cu mult diferentele obisnuite dintre veniturile pensionarilor. Prima reprezintã nivelul mediu lunar al pensiilor de asigurãri sociale de stat, calculat pentru trimestrul al doilea din 2026. A doua este cea mai mare pensie de serviciu comunicatã de Casa Nationalã de Pensii Publice pentru septembrie 2026. Una este un indicator statistic, cealaltã un drept individual brut. Nu sunt valori construite dupã aceeasi metodologie si nici nu trebuie confundate. Dar, puse în relatie, aratã dimensiunea distantei dintre nivelul mediu al pensiilor din judet si vârful unei categorii speciale de drepturi. La 2.285 de lei pe lunã, douãsprezece pensii medii însumeazã 27.420 de lei. Pensia maximã de serviciu depãseste aceastã sumã cu aproape 10.000 de lei brut. Chiar si dupã retinerea impozitului si a contributiei pentru sãnãtate, beneficiarul rãmâne cu 30.769 de lei net, peste echivalentul aritmetic al celor douãsprezece pensii medii. Comparatia ilustreazã diferenta de ordin de mãrime, fãrã a echivala indicatorul statistic trimestrial cu un drept individual net. Rãspunsul transmis de CNPP cotidianului „Vremea Nouã” permite însã o analizã mai amplã decât simpla identificare a celei mai mari pensii. Institutia a comunicat douã clasamente anonimizate, fiecare cu câte 20 de pozitii: cele mai mari pensii din sistemul public si cele mai mari pensii de serviciu înregistrate în judetul Vaslui. Pentru fiecare sunt indicate cuantumul brut, suma netã, retinerile si, în cazul pensiilor de serviciu, repartizarea între bugetul asigurãrilor sociale de stat si bugetul de stat. La acestea se adaugã distributiile beneficiarilor pe intervale valorice si maximele înregistrate în decembrie 2024 si decembrie 2025. Privite separat, cele douã clasamente aratã pensii mari. Comparate, însã, descriu douã structuri aproape fãrã puncte de întâlnire în partea superioarã. În sistemul public, numai o pensie trece de 20.000 de lei brut. În clasamentul pensiilor de serviciu, niciuna dintre primele 20 nu coboarã sub 25.000 de lei.
Vasluiul pensiilor modeste: aproape 80.000 de pensionari si o medie de doar 2.285 de lei pe lunã
Datele statistice aferente primelor douã trimestre din 2026 aratã cã numãrul mediu al pensionarilor de asigurãri sociale de stat din judetul Vaslui a scãzut de la 80.135 la 79.803 de persoane. Diferenta dintre cele douã medii trimestriale este de 332 de pensionari, respectiv aproximativ 0,4%. În acelasi interval, pensia medie lunarã a rãmas la 2.285 de lei. Asadar, nicio modificare a indicatorului mediu, la nivelul valorilor publicate, între cele douã trimestre. Aceastã evolutie nu înseamnã cã fiecare pensionar a primit exact aceeasi sumã sau cã niciun drept individual nu s-a modificat. Media statisticã depinde atât de cuantumurile pensiilor, cât si de structura beneficiarilor. Aratã însã cã, la nivelul întregului grup analizat, valoarea medie publicatã a rãmas neschimbatã. Totodatã, diferenta dintre cele douã medii ale numãrului de pensionari nu înseamnã cã exact 332 de persoane au iesit din sistem. Datele trimestriale nu permit identificarea intrãrilor si iesirilor individuale. În acest context trebuie citite si datele despre pensiile foarte mari. Raportatã aritmetic la media judeteanã, pensia de serviciu de 37.283 de lei brut reprezintã echivalentul a aproximativ 16,3 pensii medii lunare. Cea mai micã dintre cele 20 de pensii de serviciu din clasament, de 25.023 de lei brut, reprezintã aproape 11 asemenea pensii medii. Nu rezultã de aici cã toti pensionarii vasluieni trãiesc cu 2.285 de lei si nici cã pensiile de serviciu au aceeasi naturã juridicã precum cele din sistemul public. Media nu aratã nici care este pensia încasatã de cei mai multi beneficiari. Rezultã însã o diferentã de ordinul zecilor de mii de lei între nivelul statistic al judetului si drepturile aflate în vârful clasamentului special. Iar diferenta devine si mai clarã atunci când comparãm nu o medie cu un record, ci cele mai mari pensii din fiecare categorie.
TOP 20 al pensiilor de serviciu din Vaslui, dominat integral de categoria judecãtorilor si procurorilor
În TOP 20 al pensiilor de serviciu din judetul Vaslui apare o singurã categorie juridicã. Toate cele 20 de drepturi sunt încadrate de CNPP în legislatia privind statutul judecãtorilor si procurorilor, cu trimitere la Legea nr. 303/2004 si Legea nr. 303/2022. Nu apare nicio pensie de serviciu dintr-o altã categorie profesionalã în acest clasament. Documentul nu precizeazã cîti dintre beneficiari au fost judecãtori si cîti procurori, la ce instante sau parchete au lucrat si nici vechimea profesionalã a fiecãruia. Clasamentul este anonimizat, iar încadrarea legalã nu permite identificarea persoanelor. Ceea ce poate fi stabilit este însã destul de clar: primele 20 de pensii de serviciu din Vaslui sunt încadrate în categoria reglementatã de statutul judecãtorilor si procurorilor. Patru dintre aceste pensii depãsesc 30.000 de lei brut. Prima este de 37.283 de lei, a doua de 33.552 de lei, a treia de 32.572 de lei, iar a patra de 30.954 de lei. De la pozitia a cincea, cu 28.315 lei brut, pânã la pozitia a douãzecea, cu 25.023 de lei, diferenta este de numai 3.292 de lei. În plus, sumele nete rãmân ridicate si dupã aplicarea retinerilor. Pentru pensia maximã, de 37.283 de lei brut, CNPP indicã un impozit de 3.086 de lei si o contributie pentru sãnãtate de 3.428 de lei. Beneficiarul primeste 30.769 de lei. La pensia de pe locul al doilea, de 33.552 de lei brut, netul este de 27.747 de lei. Existã însã si o particularitate. A treia pensie din clasament, de 32.572 de lei brut, are un net de 29.615 lei, mai mare decât netul pensiei aflate pe locul al doilea. În dreptul ei, CNPP înscrie un impozit de zero lei si o contributie pentru sãnãtate de 2.957 de lei, doar cã documentul nu explicã motivul acestei diferente de tratament fiscal. Totusi, cifrele aratã cã ierarhia dupã cuantumul brut nu coincide întotdeauna cu cea a sumelor efectiv încasate.
Pensiile de serviciu din Vaslui: peste 80% din valoarea celor mai mari 20 de drepturi este finantatã de la bugetul de stat
Cele mai mari 20 de pensii de serviciu din Vaslui însumeazã 559.166 de lei brut pentru luna septembrie 2026. Media acestui grup este de aproximativ 27.958 de lei brut pentru fiecare pensie. Nu este media tuturor pensiilor de serviciu din judet, ci exclusiv media celor mai mari 20 de drepturi comunicate de CNPP. Structura finantãrii este însã partea cea mai relevantã a centralizãrii. Astfel, din totalul de 559.166 de lei, suma de 449.445 de lei figureazã la bugetul de stat, iar 109.721 de lei la bugetul asigurãrilor sociale de stat. Proportiile sunt de 80,4% si, respectiv, 19,6%. Cu alte cuvinte, peste patru cincimi din cuantumul brut cumulat al celor mai mari 20 de pensii de serviciu sunt înscrise în coloana bugetului de stat. Componenta respectivã este de peste patru ori mai mare decât cea aferentã bugetului asigurãrilor sociale. Distributia nu este însã identicã pentru fiecare beneficiar. La nouã dintre cele 20 de pensii, întreaga valoare brutã apare la bugetul de stat, iar în coloana bugetului asigurãrilor sociale este înscris zero. În aceastã situatie se aflã inclusiv primele douã pensii, de 37.283 si 33.552 de lei brut, precum si pensia de pe locul al patrulea, de 30.954 de lei. Celelalte 11 pensii au valori repartizate între cele douã bugete. Pentru dreptul de 28.315 lei brut, de exemplu, 11.040 de lei sunt înscrisi la bugetul asigurãrilor sociale, iar 17.275 de lei la bugetul de stat. La o pensie de 25.864 de lei, împãrtirea este de 11.344 de lei si, respectiv, 14.520 de lei. Rãspunsul CNPP oferã si douã exemple care aratã cã pensii identice ca valoare pot avea structuri de finantare diferite. Douã drepturi de câte 27.824 de lei brut, ambele cu un net de 23.108 lei, sunt repartizate diferit. Unul figureazã integral la bugetul de stat, în timp ce celãlalt are 9.367 de lei la bugetul asigurãrilor sociale si 18.457 de lei la bugetul de stat. Aceeasi situatie apare la douã pensii de câte 25.159 de lei brut. Una este înscrisã integral la bugetul de stat, iar cealaltã are o componentã de 10.136 de lei la bugetul asigurãrilor sociale si 15.023 de lei la bugetul de stat. Prin urmare, cuantumul final al unei pensii nu spune, singur, cum este repartizatã finantarea. Douã persoane pot avea pensii identice, atât ca valoare brutã, cât si netã, dar finantate diferit din cele douã bugete. Existã si o limitã importantã a acestor date. Faptul cã o pensie are zero lei în coloana bugetului asigurãrilor sociale nu demonstreazã cã beneficiarul nu a contribuit la sistemul public în timpul activitãtii. CNPP nu a transmis istoricul contributiilor sau stagiile individuale de cotizare. Tabelul aratã cum este împãrtitã finantarea pensiilor în septembrie 2026, nu cât a contribuit fiecare beneficiar de-a lungul anilor. Dupã retineri, cele 20 de pensii însumeazã 466.810 lei net. Diferenta fatã de brut, de 92.356 de lei, este reprezentatã de 42.347 de lei impozite si 50.009 lei contributii pentru sãnãtate. Media netã a grupului ajunge astfel la 23.341 de lei lunar. O valoare de peste zece ori mai mare decât pensia medie trimestrialã din judet, cu precizarea cã sunt comparati indicatori diferiti: netul unui grup selectat de pensii de serviciu si media pensiilor de asigurãri sociale de stat.
Pensiile de serviciu joacã în altã ligã: locul 20 depãseste locul 1 din sistemul public
În clasamentul separat al celor mai mari pensii din sistemul public, pe primul loc se aflã o pensie de 22.178 de lei brut. Dupã retinerea impozitului de 1.726 de lei si a contributiei pentru sãnãtate de 1.918 lei, beneficiarul rãmâne cu 18.534 de lei net. Este o pensie de aproape zece ori mai mare decât media judeteanã, dar care, în comparatie cu pensiile de serviciu, nu ajunge nici mãcar la nivelul ultimei pozitii din TOP 20 comunicat de CNPP. Cea mai micã pensie din TOP 20 al pensiilor de serviciu este de 25.023 de lei brut si 20.835 de lei net. Diferenta fatã de recordul sistemului public este de 2.845 de lei brut si 2.301 lei net. La capãtul superior, pensia de serviciu de 37.283 de lei depãseste pensia publicã maximã cu 15.105 lei brut, adicã aproximativ 68,1%. Diferenta devine si mai evidentã pe mãsurã ce coborâm în clasamentul pensiilor din sistemul public. Pe locul al doilea se aflã o pensie de 18.951 de lei brut, din care beneficiarul primeste 15.920 de lei net, iar pe locul al treilea, una de 17.439 de lei brut, respectiv 14.695 de lei net. Practic, doar prima pensie din acest clasament depãseste pragul de 20.000 de lei, în timp ce, în TOP 20 al pensiilor de serviciu, nici mãcar ultima nu coboarã sub 25.000 de lei brut.
Pensiile de cel putin 20.000 de lei: un raport zdrobitor între cele douã categorii, 47 la 1
PENSIE BABANÃ…Distributiile pe intervale valorice transmise de CNPP permit o analizã care merge dincolo de primele 20 de pozitii. Iar aici diferentele devin si mai evidente. În categoria pensiilor de serviciu, 43 de beneficiari primesc între 20.000 si 29.999 de lei, iar alti patru au pensii de cel putin 30.000 de lei. În total, 47 de persoane au pensii de cel putin 20.000 de lei lunar. În sistemul public, situatia este cu totul alta. Un singur pensionar se aflã în intervalul 20.000-29.999 de lei, iar pragul de 30.000 de lei nu este atins de nimeni. Raportul este, asadar, de 47 la 1. La fiecare pensionar din sistemul public care primeste cel putin 20.000 de lei corespund 47 de beneficiari de pensii de serviciu aflati la acelasi nivel. Dacã luãm în calcul toate intervalele comunicate de CNPP, începând de la 5.000 de lei, în categoria pensiilor de serviciu apar 83 de beneficiari. Dintre acestia, 47 primesc cel putin 20.000 de lei, adicã 56,6% din totalul persoanelor incluse în centralizare. Practic, mai mult de jumãtate se aflã în cele douã intervale superioare. Ceilalti 36 de beneficiari sunt repartizati astfel: 12 au pensii între 5.000 si 7.499 de lei, alti 12 între 7.500 si 9.999 de lei, opt între 10.000 si 14.999 de lei si patru între 15.000 si 19.999 de lei. Cu alte cuvinte, numai în intervalul 20.000-29.999 de lei sunt mai multi pensionari decât în toate cele patru categorii inferioare la un loc. În sistemul public, situatia este aproape inversã. Dintre cei 3.928 de pensionari cuprinsi în intervalele de la 5.000 de lei în sus, nu mai putin de 3.404 primesc între 5.000 si 7.499 de lei, reprezentând 86,7% din total. Alti 416 au pensii între 7.500 si 9.999 de lei. Împreunã, cele douã categorii însumeazã 3.820 de persoane, adicã 97,3% dintre pensionarii inclusi în aceastã distributie. De la pragul de 10.000 de lei în sus mai rãmân doar 108 pensionari din sistemul public: 97 primesc între 10.000 si 14.999 de lei, zece între 15.000 si 19.999 de lei si unul singur între 20.000 si 29.999 de lei. De la 30.000 de lei în sus nu apare niciun beneficiar. Diferenta dintre cele douã categorii este evidentã. În cazul pensiilor de serviciu, peste jumãtate dintre persoanele incluse în centralizare primesc cel putin 20.000 de lei lunar. În sistemul public, peste 97% dintre pensionarii cuprinsi în distributie au pensii sub 10.000 de lei. Trebuie precizat cã aceste procente se referã numai la pensionarii inclusi în intervalele comunicate de CNPP, care încep de la 5.000 de lei, nu la totalul pensionarilor din judetul Vaslui. Totodatã, institutia precizeazã încadrarea în legislatia magistratilor numai pentru primele 20 de pensii de serviciu. Prin urmare, din datele disponibile nu se poate afirma cã toti cei 83 de beneficiari din centralizare sunt fosti judecãtori sau procurori.
37.283 de lei, pensia-record care sfideazã calendarul: aceeasi valoare maximã în 2024, 2025 si 2026
RECORD…Datele istorice transmise de CNPP ne ajutã sã subliniem un alt aspect important. Cea mai mare pensie de serviciu din judetul Vaslui era de 37.283 de lei brut în decembrie 2024. În decembrie 2025, maximul comunicat de institutie era identic, iar în septembrie 2026, recordul rãmâne tot 37.283 de lei. Trei momente statistice, aceeasi valoare maximã. Nu rezultã însã cã este vorba despre aceeasi persoanã. CNPP a comunicat valori anonimizate, fãrã informatii care sã permitã urmãrirea beneficiarilor de la un an la altul. Prin urmare, poate fi constatatã stabilitatea cuantumului maxim, nu identitatea titularului. În sistemul public, pensia maximã era de 21.265 de lei brut atât în decembrie 2024, cât si în decembrie 2025. În septembrie 2026 ajunge la 22.178 de lei, cu 913 lei mai mult, ceea ce reprezintã o crestere de aproximativ 4,3% a valorii maxime raportate. Si în acest caz trebuie fãcutã aceeasi distinctie. Cresterea recordului nu demonstreazã automat majorarea pensiei aceleiasi persoane. Este probabil ca pozitia din clasament sã fie ocupatã de alt beneficiar, dar datele transmise de Casa Nationalã de Pensii Publice nu permit stabilirea acestui lucru. La fel, maximele istorice nu spun cum a evoluat numãrul pensiilor foarte mari. Dincolo de recordurile care se pãstreazã sau se schimbã de la un an la altul, rãmâne contrastul dintre cele douã categorii de pensii. Nu vorbim despre diferente de câteva sute de lei, ci despre sume care, pentru unii pensionari, înseamnã venitul pe mai multe luni. Iar poate cea mai transantã concluzie ce reiese din analiza datelor CNPP este cã, în acelasi judet, o pensie consideratã exceptionalã într-un sistem poate fi prea micã pentru a intra în clasamentul celuilalt. În Vaslui, pânã si bogatii pensiilor au bogatii lor. Restul îsi numãrã leii.