A dat spargeri în serie, dar judecãtorii l-au trimis la scoalã! Povestea unui adolescent din Bârlad care a ajuns dupã gratii pentru furturi de bani, telefoane si gogosi

Totul a început în noaptea de 16 spre 17 aprilie 2026, când adolescentul, însotit de un prieten în vârstã de 13 ani, a pornit la plimbare prin Bârlad. Cei doi au ajuns în Grãdina Publicã, în zona Teatrului de Varã, unde se aflã mai multe cãsute si containere comerciale. Potrivit anchetatorilor, tinerii au decis sã forteze sistemele de închidere ale chioscurilor, în speranta cã vor gãsi bani sau bunuri pe care sã le poatã lua. Prima încercare nu a avut succes. Cei doi au tras de oblonul unei cãsute, însã nu au reusit sã îl deschidã. Nu s-au descurajat si au trecut la urmãtoarele puncte comerciale. La unul dintre chioscuri, unde se vindeau produse de patiserie, au reusit sã forteze sistemul de închidere. Din interior au dispãrut gogosi, dulciuri, o sticlã de Coca Cola si aproximativ 50 de lei. La un alt punct comercial, spargerea s-a dovedit mai profitabilã. Dupã ce au desprins ruloul metalic de protectie, Sorinel Drosu a pãtruns în interior si a sustras un telefon iPhone, o tabletã si bani. Administratorul societãtii a reclamat un prejudiciu total de 1.900 de lei, dintre care 1.300 de lei reprezentau numerar. Dimineata, proprietarul a descoperit ce se întâmplase dupã ce a primit pe telefon o notificare de la sistemul de supraveghere video. Imaginile surprindeau douã persoane care fortau obloanele si intrau în spatiile comerciale. Înregistrãrile au devenit ulterior probe importante în dosarul penal.
Au împãrtit banii, însã aparatele furate nu le-au folosit la nimic
Declaratiile date în timpul anchetei au scos la ivealã detalii despre modul în care cei doi au împãrtit bunurile sustrase. Adolescentul de 13 ani, audiat ca martor, a povestit cã banii au fost împãrtiti între ei, iar telefonul si tableta au ajuns separat în posesia celor doi. Numai cã aparatele electronice s-au dovedit greu de valorificat. Telefonul era deteriorat, iar tableta era protejatã prin parolã. Din declaratiile consemnate în dosar reiese cã s-a încercat inclusiv vânzarea tabletei pentru numai 20-30 de lei. Versiunile celor doi despre unele detalii si despre sumele împãrtite nu au coincis în totalitate. Totusi, probele criminalistice, imaginile camerelor de supraveghere si declaratiile persoanelor pãgubite au confirmat implicarea inculpatului. Politistii au identificat inclusiv urme papilare ale adolescentului la unul dintre punctele comerciale sparte.
O nouã noapte de furturi, la mai putin de o lunã
Experienta primei serii de spargeri nu l-a determinat pe Sorinel Drosu sã renunte la asemenea fapte. În noaptea de 11 spre 12 mai 2026, el si acelasi prieten au ajuns din nou în atentia anchetatorilor, dupã douã incidente produse la magazine din Bârlad. În jurul orei 00:15, cei doi au escaladat gardul unui magazin si au încercat sã forteze usa de acces. Au deteriorat sistemul de închidere, însã nu au reusit sã pãtrundã în interior si au plecat fãrã sã sustragã bunuri. Câteva ore mai târziu, au ajuns la un alt magazin, situat la parterul unui bloc. Au încercat sã intre prin fortarea usii, au spart un geam si au deteriorat vitrina exterioarã, din care au luat mai multe produse. Zgomotele au fost auzite de un vecin, care l-a avertizat pe administratorul magazinului. Acesta a iesit din locuintã si i-a observat pe cei doi tineri cu glugile trase pe cap. Când proprietarul a strigat la ei, adolescentii au fugit în directia cartierului Munteni. Si de aceastã datã, camerele de supraveghere si urmele papilare au contribuit la identificarea autorilor. În fata anchetatorilor, cei doi au oferit explicatii diferite pentru cele întâmplate. Au sustinut, între altele, cã încercaserã sã cumpere apã de la un magazin închis si cã, la celãlalt punct comercial, ar fi vrut sã recupereze o tigarã cãzutã într-o vitrinã. Judecãtorii au retinut însã situatia de fapt stabilitã prin rechizitoriu, pe care inculpatul Sorinel Drosu a recunoscut-o în cursul procesului.
Cinci clase terminate, douã repetentii si o familie cu probleme
Dincolo de furturile comise, judecãtorii au analizat si situatia personalã a adolescentului, care avea 16 ani la momentul pronuntãrii hotãrârii. Raportul Serviciului de Probatiune a arãtat cã bãiatul abandonase scoala dupã numai cinci clase si fusese declarat repetent de douã ori. Potrivit documentului, abandonul scolar a fost favorizat de un climat familial dezorganizat, marcat de conflicte frecvente între pãrinti, dificultãti materiale si o supraveghere insuficientã. Adolescentul a recunoscut cã anturajul l-a determinat sã îsi piardã interesul pentru educatie si sã se implice în activitãti infractionale. Raportul de evaluare a evidentiat inclusiv existenta unor modele negative în familie si antecedentele penale ale fratilor. Expertizele medico-legale psihiatrice au stabilit cã minorul avea discernãmânt la momentul comiterii faptelor si întelegea semnificatia actiunilor sale. În acelasi timp, judecãtorii au tinut cont cã adolescentul nu avea antecedente penale, si-a recunoscut faptele, a exprimat regret si beneficia de un anumit sprijin familial.
Dupã aproape cinci luni de arest, judecãtorii l-au trimis la scoalã
SCOS DIN AREST SI OBLIGAT SÃ MEARGÃ LA SCOALÃ…Adolescentul a fost retinut pe 14 mai 2026, iar a doua zi a fost arestat preventiv. A rãmas în arest pânã la pronuntarea sentintei din 9 octombrie 2026. Desi procurorii l-au trimis în judecatã pentru douã infractiuni de furt calificat în formã continuatã, însumând cinci acte materiale, instanta a considerat cã reeducarea reprezintã solutia potrivitã. Judecãtoria Bârlad a dispus mãsura educativã a asistãrii zilnice pentru sase luni, perioadã în care adolescentul trebuie sã respecte un program supravegheat de Serviciul de Probatiune. Mai mult, judecãtorii i-au impus obligatia de a urma cursuri de pregãtire scolarã sau de formare profesionalã. Bãiatul nu poate pãrãsi România fãrã acordul Serviciului de Probatiune si trebuie sã se prezinte la institutie ori de câte ori este convocat. Instanta a dispus si punerea sa imediatã în libertate, dacã nu era retinut sau arestat într-o altã cauzã. Totodatã, adolescentul si partea responsabilã civilmente au fost obligati, în solidar, sã achite despãgubiri materiale în valoare totalã de 2.200 de lei cãtre trei dintre comerciantii pãgubiti. Hotãrârea nu înseamnã însã cã Sorinel Drosu a scãpat de orice consecintã. Dacã nu respectã obligatiile impuse sau comite alte infractiuni, mãsura educativã poate fi prelungitã ori înlocuitã cu una mai severã, în conditiile legii. Cazul adolescentului din Bârlad aratã cât de repede abandonul scolar, lipsa supravegherii si influenta anturajului pot contribui la intrarea unui copil în conflict cu legea. Dupã nopti petrecute spãrgând chioscuri si magazine si aproape cinci luni în arest, tânãrul primeste acum o sansã de a reveni în sistemul de educatie. Rãmâne de vãzut dacã o va folosi pentru a-si schimba viata.