ÎN SCÃDERE…Judetul Vaslui a pierdut, în ultimele trei decenii, aproape jumãtate dintre biblioteci, iar numãrul volumelor împrumutate a scãzut si mai accentuat. Datele Directiei Judetene de Statisticã Vaslui aratã o schimbare profundã a relatiei dintre public si carte, într-o perioadã în care accesul la informatie s-a mutat tot mai mult în mediul digital. La sfârsitul anului 2024, în judet mai functionau 194 de biblioteci, fatã de 377 în 1990.
Datele puse la dispozitie de Directia Judeteanã de Statisticã privind numãrul si activitatea bibliotecilor din judetul Vaslui oferã imaginea unei retele culturale care s-a restrâns considerabil. Dacã în 1990 erau înregistrate 377 de biblioteci, în 2000 mai existau 330, iar în 2010 numãrul lor ajunsese la 305. Scãderea s-a accentuat în ultimul deceniu: 275 de unitãti în 2014, 224 în 2019, 205 în 2021 si numai 194 în 2024. Practic, în 34 de ani, judetul a pierdut 183 de biblioteci, adicã aproape 49% din numãrul existent în 1990.
Aproape jumãtate din bibliotecile publice au dispãrut
Situatia este asemãnãtoare si în cazul bibliotecilor publice, cele care au un rol direct în viata culturalã a comunitãtilor. În 1990, judetul Vaslui avea 96 de biblioteci publice. Numãrul acestora a coborât la 69 în anul 2000 si, dupã mai multi ani în care s-a mentinut în jurul valorii de 70-75 de unitãti, declinul a devenit tot mai evident. În 2019 mai erau 63 de biblioteci publice, în 2020 – 56, iar în 2023 – 58. Pentru anul 2024, statistica indicã doar 51 de biblioteci publice, cu sapte mai putine decât în anul precedent. Comparativ cu 1990, reteaua s-a redus cu aproape 47%. Scãderea numãrului de biblioteci nu a fost însã însotitã de o diminuare la fel de mare a fondului de carte. În 1990, bibliotecile vasluiene aveau, în total, aproximativ 2,738 milioane de volume. În 2024, fondul era de circa 2,297 milioane. Asadar, desi aproape jumãtate dintre unitãti au dispãrut din statistici, numãrul cãrtilor existente s-a redus cu aproximativ 16%. Bibliotecile publice detineau, la sfârsitul anului 2024, aproximativ 1,129 milioane de volume, fatã de 1,409 milioane în 1990.
Prãbusire a numãrului de cãrti împrumutate
Cea mai spectaculoasã schimbare apare însã la capitolul „volume eliberate”, indicator care reflectã activitatea de împrumut a bibliotecilor. În 1990 erau eliberate aproximativ 1,015 milioane de volume. Activitatea a crescut puternic în anii ’90, iar în 2001 a ajuns la aproape 1,953 milioane de volume, cel mai ridicat nivel de dupã Revolutie. Ulterior, tendinta s-a inversat. În 2005 se mai înregistrau 1,420 milioane de volume eliberate, în 2010 – 1,231 milioane, iar în 2015 indicatorul coborâse deja sub pragul de un milion, la 995.000. În 2019, bibliotecile din judet mai eliberau 786.000 de volume. Anul 2020 a adus o cãdere puternicã, pânã la 460.000, în contextul restrictiilor din perioada pandemiei. Problema este cã revenirea de dupã pandemie a fost modestã: 469.000 de volume în 2022, 463.000 în 2023 si 444.000 în 2024. Bibliotecile publice urmeazã aceeasi tendintã. Dupã un maxim de 1,257 milioane de volume eliberate în anul 2000, numãrul a coborât la 519.000 în 2015, 358.000 în 2019 si numai 186.000 în 2024.
Cãrti avem, cititori nu prea
BIBLIOTECI DA, CITITORI BA…Cifrele sugereazã cã principala problemã a bibliotecilor vasluiene nu este doar dimensiunea fondului de carte. Judetul încã dispune de peste 2,2 milioane de volume, dintre care mai mult de un milion se aflã în bibliotecile publice. Mult mai puternicã este scãderea utilizãrii acestui fond. Într-o societate în care informatia, presa, literatura si divertismentul sunt disponibile instantaneu pe telefon sau computer, biblioteca traditionalã se confruntã cu o concurentã pe care în urmã cu trei decenii nu o avea. În acelasi timp, reducerea numãrului de unitãti poate face accesul la carte mai dificil, în special pentru locuitorii comunitãtilor mici. Datele statistice aratã limpede amploarea transformãrii: mai putine biblioteci si mult mai putine cãrti împrumutate. Pentru judetul Vaslui, miza urmãtorilor ani nu pare sã fie doar conservarea fondului de carte, ci gãsirea unui nou rol pentru bibliotecã în comunitate – unul capabil sã readucã publicul printre rafturi.
