Parlamentarii democrat-liberali lucreaza la un proiect de lege prin care se propune desfiintarea comunelor cu mai putin de 5.000 de locuitori. Sefa comisiei de administratie din Camera Deputatilor sustine initiativa. Doua treimi din comunele judetului Iasi se afla in aceasta situatie. Parerile primarilor sint impartite. Unii se pling ca distanta pina la noile centre de comune ar deveni prea mare. Altii admit insa ca o comuna mica nu se poate sustine prin resurse proprii.
Comunele cu o populatie sub 5000 de locuitori, conform Anuarului Statistic (sint scrise alb pe fond negru)Iasul ar putea ramine doar cu o treime din comunele de acum. Initiativa, sustinuta de catre democrat-liberali, prevede comasarea comunelor care au mai putin de 5.000 de locuitori. Una din cele mai „grele” voci care sustin acest proiect este democrat-liberala Sulfina Barbu, presedintele Comisiei de Administratie din Camera Deputatilor. Aceasta sustine ca este nevoie de initierea unei dezbateri nationale privind reimpartirea administrativ-teritoriala a Romaniei. „Primul pas ar fi acela sa stopam farimitarea administrativa, un fenomen care in ultimii zece ani a capatat amploare. Am constatat ca in acest interval au fost infiintate 229 de localitati noi, fapt care a condus practic la slabirea eficientei administratiei locale. Farimitarea administrativa a ultimilor ani a slabit puterea financiara a unitatilor teritoriale mici. Ceea ce, combinat cu o criza financiara la nivel national si global, ne-a adus in situatia de acum, cind numeroase primarii nu mai au fondurile necesare nici pentru propria functionare„, declara deputatul. Ideea reorganizarii administrative prin desfiintarea comunelor mici a fost de altfel imbratisata de numerosi reprezentanti ai PDL, senatorul de Alba Nicolae Dobra lansind tema unui proiect legislativ in acest sens.
Avantaje si dezavantaje
Afectate de o astfel de reglementare ar fi 66 de comune din judetul Iasi, ceea ce inseamna aproximativ doua treimi din numarul lor total. O astfel de reorganizare ar insemna o economie consistenta la bugetul de stat prin eliminarea unui numar important de administratii locale, cu multi dintre actualii angajati. Totodata, acest lucru ar duce la disparitia a sute de consilieri, a zeci de secretari comunali, dar si a zeci de primari. S-ar elimina si situatia ciudata in care o comuna nu poate sa-si acopere din veniturile proprii nici macar lefurile propriilor angajati. De altfel, la inceputul acestui an, multi dintre primarii comunelor din Iasi reclamau tocmai o astfel de problema.
O redesenare a judetului nu ar aduce neaparat beneficii. Lipsa unei infrastructuri rutiere decente este una dintre cele mai importante probleme cu care s-ar confrunta iesenii din mediul rural. Locuitorii unei comune precum Cucuteniul vor trebui sa se obisnuiasca sa mearga la Ruginoasa, Cotnari, Todiresti sau Bals. Fiecare dintre acestea se afla la o distanta de cel putin 5 kilometri, iar drumurile de legatura sint in mare parte doar din pamint. In plus, peste trei sferturi din drumurile judetene au durata de viata depasita.
Totodata, locuitorii a noua comune iesene, Bals, Ciohorani, Costesti, Draguseni, Fintinele, Harmanesti, Ion Neculce, Rachiteni si Valea Lupului, s-au pronuntat recent pentru desprinderea de comunele vechi tocmai pentru a nu mai fi nevoiti sa strabata distante uriase pina la primariile de care apartin. Practic, harta judetului va trebui redesenata, dar cu siguranta vor aparea aceleasi probleme ca si la creionarea colegiilor electorale. Atunci multe din comune au fost grupate aleatoriu, doar pentru a iesi numarul de alegatori, fara a se tine cont de multe din aspectele negative pentru populatie.
„Cel mai mare inconvenient ar fi distanta”
Prefectul Dragomir Tomaseschi a declarat ca nu a vazut inca proiectul de lege, dar ca este de acord cu o astfel de initiativa. „Ar fi bine sa se intimple acest lucru. Sint primarii care au acelasi aparat, indiferent daca au 2.000 sau 10.000 de locuitori. Nu se justifica astfel de cheltuieli”, a afirmat Dragomir Tomaseschi.
Unii primari se gindesc deja in ce comune ar vrea sa fie integrati. „Nu stiu daca este bine. Sint obiceiuri care la altii nu sint. Este distanta mare. Nu cred ca vrea sa faca nimeni 10 kilometri pentru un act. Noi am mers la fosta comuna Tirgu Frumos si am avut numai probleme. Cind eram la ei, nu s-a facut nimic in zona. Sa ne duca la Cucuteni sau Cotnari, cu oricine in afara de Tirgu Frumos. Am avut de asfaltat un drum in fata primariei. A stat doi ani si jumatate asa pentru ca fostul primar nu era de acord. Pina la urma am adus fonduri de la Flaiser (fostul presedinte al Consiliului Judetean – n.r.) si l-am facut. Nu, sa ne preia Cotnari sau Belcesti, dar numai Tirgu nu”, a declarat Constantin Apostol, primarul comunei Bals.
Nici primarul din Ungheni, Iulian Marcu, nu pare a fi prea fericit de o asemenea schimbare. Comuna pe care o conduce are aproximativ 4.200 de locuitori si ar rata privilegiul de a ramine „comuna centrala”. „Nu sint de acord. Ne dezavantajeaza. Nu vad cu cine ne-am putea uni, cu Tutora, cu Holboca? Cel mai mare inconvenient ar fi distanta. Din cel mai indepartat sat de la mine si pina in Tutora cred ca este o distanta de aproximativ 17-18 kilometri. Este multa lume in virsta. Primaria este frecventata, mai ales dimineata. In plus, ar fi greu si cu acomodarea”, crede Iulian Marcu.
„Decit o comuna mica si fara resurse, mai bine in una mare si cu mai multe sanse”
In comuna Cucuteni, Pamfilica Branza este primarul a doar 1.400 de oameni. Din punctul sau de vedere, o astfel de reorganizare administrativa este binevenita din cauza ca nu mai poate face fata cheltuielilor financiare. „Eu sint de acord. Nu am cu ce trai. Mai degraba o comuna mare, cu toate ca este greu din punct de vedere administrativ, pentru ca eu am patru sate intinse pe o suprafata de 25 de kilometri. Nu trebuia sa se infiinteze altele noi. Decit o comuna mica si fara resurse, mai bine in una mare si cu mai multe sanse”, a afirmat Pamfilica Branza.
Cucuteniul, in opinia sa, nu poate sa dispara pentru ca „este un brand” si nu se poate desfiinta. „Nu cred ca se va intimpla o astfel de transformare. Cucuteniul nu se poate desfiinta. Doar alte comune sa vina la noi”, a adaugat acesta.
Nu este prima data cind se discuta despre redesenari locale sau regionale ale hartilor, pina acum nu s-a ajuns la nici un rezultat concret. Ultima lege a organizarii administrative a Romaniei a fost emisa in 1968. De atunci, nimeni nu a avut curaj sa se apuce de un astfel de demers.
