Paradoxul de la Vaslui: Avem corupție din belșug, dar nu avem corupți condamnați!
EXECUTAT DE SISTEM... Nelu Tătaru, acuzat de procurori că ar fi pretins și primit mită o sumă modică sume pentru defășurarea activității medicale, dar instanța a “desființat” rechizitoriul procurilor prin eliminarea a peste 150 de mijloace de probă și acte de procedură
JUSTIȚIA CHIOARĂ DIN JUDEȚUL VASLUI
RAIUL CORUPȚILOR… În timp ce înalte fețe judecătorești acuză denigrarea fără motiv a justiției românești, o armată de infractori dovediți umblă liberi pe străzi și se bucură liniștiți de averile acumulate ilegal fără nicio emoție că ar putea fi condamnați cândva pentru faptele lor. În județul Vaslui, au fost în ultimii zece ani o mulțime de descinderi spectaculoase ale procurorilor DNA, însă lipsește partea esențială: condamnările definitive! De departe, cel mai spectaculos și cunoscut caz este cel al lui Dumitru Buzatu, cu dovezi extrem de clare și probe “beton”, dosar care trenează în instanțele vasluiene, demonstrând în mod clar ineficiența justiției. Cică se audiază martori! Practic singurul condamnat pentru corupție (sentința nu e definitivă!) este Daniel Buzamăt. Mai avem și cazul doctorului Nelu Tătaru, care arată partea perversă a justiției românești și cum poți să scoți din ecuație un om politic cu potențial și vizibilitate mare, cu acuzații care frizează penibilul: a primit o găină mită, care de fapt nu a fost, ci doar o declarație nefericită a avocatului Bobârnat, care a spus că nu s-a găsit găina la percheziții, dar nu avea ADN cu cel spus de procurorii DNA în referatul care a ajuns la Parlament când i-a fost ridicată imunitatea! În cazul său, instanța a exclus peste 150 de mijloace de probă și acte de procedură, a constatat nulitatea absolută a unor acte întocmite cu participarea ofițerilor DGA, iar DNA a fost obligată să comunice dacă menține trimiterea în judecată sau dacă solicită restituirea cauzei la parchet pentru refacerea rechizitoriului. Așa arată un dosar fabricat cu intenția clară de distrugere a reputației și carierei profesionale a unui om. În paralel, în ultimii ani au fost mai multe descinderi la Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului (DGASPC) Vaslui, asupra instituției planând mai multe acuzații de posibile abuzuri în acordarea certificatelor de handicap și suspiciuni de fals și abuz în serviciu. Și aici s-a făcut “dreptate”: a fost condamnat un portar dintr-un centru al acestei instituții!
În județul Vaslui, cazul de referință în ceea ce privește “eficiența justiției” este cel al lui Dumitru Buzatu. Chiar la momentul arestării acestuia din septembrie 2023, mulți analiști atrăgeau atenția că, în ciuda probelor clare prezentate, există șanse minime ca acesta să fie condamnat la închisoare. Buzatu a cunoscut doar gratiile arestului preventiv, vreo șase luni, ulterior acesta fiind eliberat și lăsat să-și trăiască liniștit viața de pensionar special. La trei ani de la flagrantul care a șocat o întreagă țară, procesul său aproape că nici nu a început. Se audiază martori … mulți. La ultimul termen, acesta a mai primit două luni de control judiciar, dar unul mai lejer, pentru că Dumitru Buzatu are voie să se plimbe și prin locurile natale din Iași sau să meargă la mall cu Anuța. În linii mari, însă, dosarul fostului președinte al Consiliului Județean Vaslui bate pasul pe loc: martorii au început să nu se mai prezinte în fata judecătorilor, o strategie care întârzie mult dosarul pentru a-l duce spre prescripție. Nu e un scenariu fantezist pentru că s-a întâmplat de mai multe ori în România, în special în cazurile de mari corupți (a se vedea cazul Vanghelei). Practic, cu cât este mai mare mita, cu atât mai mari sunt șansele să scapi nepedepsit. Cine fură azi un ou, e băgat la pușcărie, cine fură însă un bou, ajunge parlamentar.
Rezumat juridic al dosarului Dumitru Buzatu
Dosarul îl are ca principal inculpat pe Dumitru Buzatu, fost președinte al Consiliului Județean Vaslui. Urmărirea penală a fost efectuată de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași. Cauza privește presupusa pretindere și primire a unei sume importante de bani în legătură cu executarea și plata unui contract public privind lucrări de infrastructură rutieră. Potrivit rechizitoriului DNA, un antreprenor executa lucrări finanțate de Consiliul Județean Vaslui. Pentru facilitarea efectuării plăților și derulării contractului, Buzatu ar fi pretins și primit o sumă de aproximativ 1,25 milioane lei. Remiterea banilor a fost documentată printr-un flagrant organizat de DNA în septembrie 2023, iar banii au fost ridicați de anchetatori imediat după remiterea lor. Infracțiunea principală imputată este luare de mită, prevăzută de art. 289 Cod penal, raportat la dispozițiile privind funcționarul public. În esență, procurorii susțin că inculpatul avea calitatea de funcționar public; a primit un folos patrimonial; folosul era legat de îndeplinirea atribuțiilor sale privind administrarea contractelor publice. Apărarea a contestat legalitatea administrării unor probe și a susținut nelegalitatea unor interceptări și înregistrări; vicii procedurale în administrarea probelor; și lipsa elementelor constitutive ale infracțiunii astfel cum sunt susținute de acuzare. Sună ca un basm dar chiar asta s-a întâmplat, iar aceste aspecte au trebuie să fie analizate mult timp în procedura de cameră preliminară. De menționat că această fază procesuală nu stabilește vinovăția, ci verifică legalitatea urmăririi penale; legalitatea administrării probelor și legalitatea rechizitoriului. În cursul procedurii, unele înregistrări și alte mijloace de probă au fost excluse; instanța a solicitat DNA să precizeze dacă menține trimiterea în judecată; DNA a menținut rechizitoriul și ulterior s-a dispus începerea judecății. Cauza se află în continuare pe rol, nu există o hotărâre definitivă de condamnare sau de achitare și nici șanse să se producă într-un viitor apropiat. Din punct de vedere al dreptului penal, dosarul este considerat unul dintre cele mai importante dosare de corupție din administrația publică locală din România după 2020 deoarece reunește mai multe elemente cu relevanță majoră: un presupus flagrant de luare de mită; o sumă foarte mare (aproximativ 1,25 milioane lei); implicarea președintelui unui consiliu județean; presupusa legătură cu contracte publice de infrastructură și dezbateri procedurale semnificative privind admisibilitatea probelor și efectele excluderii acestora asupra judecății.
Daniel Buzamăt: condamnatul de serviciu pentru că a primit șpagă bani la «gheață»
CONDAMNATUL… Trimis în judecată pentru corupție, fostul director al Reiser SA Bârlad, Daniel Buzamăt și-a primit pedeapsa. Tribunalul Vaslui l-a trimis 4 ani după gratii, dar sentința nu este definitivă și poate fi atacată în termen de 10 zile de la comunicare. De asemenea, Buzamăt rămâne cu sechestru asigurator pe locuința sa de 113 mp (o casă cu patru camere situată în Bârlad), un garaj de 19 mp și 200 de mp teren intravilan. Și asta pentru că, în afară de 15.000 de lei achitați deja în favoarea Reiser SA Bârlad, Buzamăt ar mai avea de plătit 100.000 de lei, contravaloarea șpăgii primită în frigider. Din acest motiv, sechestrul asigurator pus pe bunurile sale nu a fost ridicat. În plus, judecătorii i-au interzis, printre altele, lui Buzamăt, dreptul de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat, precum și dreptul de a exercita atribuții de administrator sau manager în societăți cu capital de stat sau privat pe o perioadă de 3 ani. Nu trebuie uitat însă că sentința nu este definitivă șI mai e timp de analiză.
Cazul Tătaru: eliminarea adversarului politic cu un dosar fabricat
La un an de la tragedia care a lovit organizația județeană a PSD Vaslui, noul președinte Adrian Solomon jubila. Tocmai primise vestea că iată, Buzatu nu este singurul corupt din județ și doctorul Nelu Tătaru a căzut și el în plasa procurorilor DNA. În ciuda diferenței enorme dintre cele două dosare, pentru Solomon vestea a fost ca o gură de oxigen într-o perioadă neagră și fix înaintea alegerilor parlamentare. Iată cum se bucura acesta într-o postare publică: “Plicușor bey. Încă o data proverbul cu ulciorul care nu merge de multe ori la apă se transformă din vorbă-n faptă! Nelu Tătaru, celebru chirurg din Huși, a fost chemat să dea samă pentru găinăriile sale. Cum altfel putem numi șpăgile luate de la bieții pacienți, unele chiar în găini vii și ouă proaspete!!! Păi cum rămâne cu postarea de acum câteva zile în care te lamentai siropos că te duci la spital pentru pacienți, nu pentru bani… și în timpul ăsta plicurile curgeau, găinile cotcodăceau, ouăle cloceau,etc. Deși notorietatea nu mai trebuie demonstrată, să speram că această întâmplare nu are legătură cu apropiata campanie electorală și cu vreo reglare de conturi în interiorul PNL, ci este o acțiune de asanare a vieții publice de personaje care oricât ar fi salarizați, tot cu mâna în buzunarul amărîților se simt mai bine. Iată că, fără să am vreo legătură cu subiectul zilei, am găsit răspunsul la o întrebare adresată direct lui Tătaru când făcea pe-a incoruptibilul cu noi: nu e nicio diferență între buzunarul halatului și portbagaj” deputat Adrian Solomon.
Ce s-a întâmplat, de fapt, în cazul Tătaru
Dosarul îl privește pe Nelu Tătaru, fost ministru al Sănătății și medic chirurg în cadrul Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” Huși. Urmărirea penală a fost efectuată de Direcția Națională Anticorupție – Serviciul Teritorial Iași. Potrivit rechizitoriului DNA (distribuit cu o larghețe surprinzătoare de aceștia) Nelu Tătaru ar fi primit în mod repetat de la pacienți sau aparținători sume de bani, în general între 100 și 500 lei sau produse alimentare. Aceste foloase, zic procurorii, ar fi fost oferite în legătură cu efectuarea de intervenții chirurgicale, consultații sau emiterea unor documente medicale. Lucru care nu se susține și după sutele de înregistrări a rezultat în viziunea anchetatorilor un prejudiciu de sub 5.000 de lei. O sumă ridicol de mică, după toată tevatura făcută, iar la percheziții în biroului său nu s-a găsit nici măcar o monedă de 50 de ani și nici găini, doar o sticlă de Coca Cola. Rechizitoriul s-a bazat în principal pe înregistrări ambientale; imagini și alte mijloace tehnice de supraveghere făcute de DGA ilegal. Să nu uităm că vărul primarului Ciupilan, (adversarul politic a lui Nelu Tătaru), Ionel Herghelegiu, era șeful DGA Vaslui și era într-o relație specială cu managerul incompetent al spitalului Bogdan Popa, care ce să vezi montaseră peste 100 de camere spion în spital, poate, poate îl agață pe fostul ministru. Apărarea a susținut, în esență că bunurile și sumele mici de bani lăsate pe biroul doctorului Tătaru reprezentau manifestări spontane de recunoștință ale unor pacienți, fără existența unei înțelegeri anterioare; că numeroase probe au fost administrate cu încălcarea dispozițiilor Codului de procedură penală; că o parte importantă a supravegherii tehnice a fost realizată prin intermediul ofițerilor Direcției Generale Anticorupție (DGA), deși cauza nu privea infracțiuni ale personalului Ministerului Afacerilor Interne. Judecătorul de cameră preliminară de la Tribunalul Vaslui a analizat și au fost excluse peste 150 de mijloace de probă și acte de procedură, peste 99% din total probe. Instanța a constatat nulitatea absolută a unor acte întocmite cu participarea ofițerilor DGA, iar DNA a fost obligată să comunice dacă menține trimiterea în judecată sau solicită restituirea cauzei la parchet pentru refacerea rechizitoriului. Practic, procesul nici n-a început, a rămas blocat la camera preliminară, iar doctorul Tătaru, deși a primit voie de la DNA să profeseze, a fost oprit de la acest act de managerul de atunci Popa, iar ceilalți doi manageri care au venit după nici nu au avut curaj să anuleze acel act samavolnic. Și astfel doctorul Tătaru e nevoit acum să consulte pacienți în cabinetul său personal, în timp ce spitalul se îndreaptă sigur și încet în colaps.
Caz clasic de amânări: primarul mituitor Maricel Gîfu
PRIMAR CORUPT ÎN FUNCȚIE… Cazul Gîfu este important pentru că arată lentoarea cu care justiția își face treaba. În esență e un caz simplu de dare de mită, caz care ar fi fost soluționat în alte țări europene în cel mult câteva luni. Maricel Gîfu a fost arestat inițial chiar în campania electorală din 2024 în timp ce candida pentru funcția de primar al comunei Pogana. Acesta a ajuns în fața judecătorilor după ce a încercat să mituiască, cu 3.000 de lei, polițiștii veniți în control la un magazin care aparține familiei. Ofițerii DGA au precizat că Gîfu le-a promis polițiștilor care verificau magazinul o șpagă de 2000 de lei, dar, până la momentul flagrantului, acesta a mai pus o mie de lei la suma inițială. Numai că în sediul Poliției din Pogana, în locul înțelegerii cu polițiștii, a avut loc un flagrant, care a dus la reținerea acestuia și apoi arestarea preventivă. În ciuda simplității acestui caz, magistrații de la Tribunalul Vaslui au întârziat pronunțarea unei sentințe sub diverse motive. Iată ce s-a întâmplat în cazul Maricel Gîfu la ultimele termene de judecată:
|
Ce s-a întâmplat cu principalele cazuri de corupție din județul Vaslui
STATISTICĂ… Mai jos este o cronologie a celor mai importante cazuri de corupție și anchete privind corupția care au vizat persoane, instituții sau contracte publice din județul Vaslui între 2000 și 2026. Am inclus doar cauze cu impact public semnificativ; multe dosare locale minore (primari, funcționari, achiziții punctuale) nu sunt listate.
| Perioada | Caz | Persoane / instituții | Situație |
| 2000-2004 | Primele anchete privind achizițiile publice locale | mai multe primării | Cazuri izolate investigate de parchetele locale; impact redus. |
| 2004-2008 | Anchete privind fonduri SAPARD și fonduri agricole | primării și beneficiari privați | Mai multe dosare privind fraude cu fonduri europene și falsuri. |
| 2008-2012 | Dosare privind primari din județ | mai multe comune | Trimiteri în judecată pentru abuz în serviciu, conflict de interese și fraude în achiziții. |
| 2012-2016 | Investigații privind proiecte finanțate din fonduri UE | autorități locale | Verificări privind contracte de lucrări și consultanță. |
| 2014-2017 | Anchete privind DGASPC Vaslui | DGASPC Vaslui | Suspiciuni privind certificate de handicap, angajări și administrarea fondurilor publice. |
| 2017-2022 | Ancheta DNA privind rețeaua ITP | persoane din Vaslui și județele învecinate | Dosarul a vizat presupuse mite pentru inspecții tehnice auto fictive și a generat ulterior mai multe acorduri de recunoaștere și condamnări. |
| 2023 | Dosarul Dumitru Buzatu | fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui | Reținut în flagrant de DNA sub acuzația de luare de mită (aprox. 1,25 milioane lei) într-un dosar privind contracte de infrastructură. Cazul a avut un impact național. |
| 2023-2026 | Extinderea dosarului Buzatu | funcționari, experți și oameni de afaceri | Au continuat cercetările și procedurile judiciare privind contractele de drumuri și persoanele implicate. |
| 2024 | Dosarul Nelu Tătaru | fost ministru al Sănătății și medic la Huși | DNA l-a acuzat de luare de mită în activitatea medicală. Acesta a negat acuzațiile. Cauza a parcurs faza camerei preliminare și au existat dispute privind administrarea probelor. Judecătorul a dispus anularea probelor DNA. Procesul a rămas în camera preliminară. |
