* Un act de acum două decenii, baza în care s-a făcut repartizarea apartamentelor revendicate astăzi de 37 de chiriaşi de lux ai CJ Galaţi * Instituţiile propun, preşedintele judeţului face repartizarea finală * Proprietăţi uitate, clauze neglijate, contracte expirate *
Hotărârea HCJ nr.280/2003 a deschis calea ca 65 de apartamente ale CJ Galaţi să fie trecute din proprietatea publică în proprietatea privată a judeţului cu posibilitatea de a fi vândute. Mai departe, după cum se ştie, 37 de chiriaşi (din 65) – „specialişti” ai judeţului – au dat CJ Galaţi în judecată pentru a intra în posesia apartamentelor la preţuri derizorii. Dar înainte de hotărârea din 2003 a fost „Regulamentul”! Regulamentul privind repartizarea apartamentelor stabilit înainte cu zece ani! Cum, cine şi în ce condiţii a aplicat acest „Regulament” aflaţi în episodul de astăzi al investigaţiei „Filiera Apartamentul”.
La mâna preşedintelui
Chiar dacă cele 65 de apartamente au fost dobândite efectiv de CJ Galaţi pe măsură ce ele erau finalizate, între 1993 – 1999, Regulamentul privind modul de repartizare a locuinţelor de intervenţie a fost stabilit încă din anul 1993 (Decizia nr.95/1993 a Delegaţiei Permanente a CJ Galaţi, completată prin Decizia nr.115/1993 şi Decizia nr.122/1993) şi e valabil şi astăzi. În acest Regulament, la punctul 3, a fost prezentată lista cu unităţile bugetare (practic, tot ce însemna la vremea respectivă instituţie publică) cărora li se puteau repartiza locuinţe de intervenţie (într-un număr maxim prestabilit), precum şi modul de repartizare, condiţiile pe care trebuiau să le îndeplinească specialiştii – chiriaşi şi clauze privind valabilitatea contractelor de închiriere. Analizând acest regulament se constată că, deşi propunerile veneau, teoretic, din partea unităţilor bugetare, apartamentele se aflau în mâna preşedintelui judeţului: „repartizarea finală se va face de către Preşedintele CJ Galaţi” (pct.4 din „Regulament”). Iar mâna preşedintelui CJ Galaţi, Dan Lilion Gogoncea, a fost destul de largă inclusiv cu Camera de Comerţ şi Industrie Alimentară Galaţi, al cărei preşedinte era. Astfel, deşi CCIA Galaţi nu este o unitate bugetară, ci o organizaţie neguvernamentală, a primit din fondul CJ Galaţi două apartamente de intervenţie, unul cu trei camere la bl.L şi un apartament cu două camere la bl.B4. Nimeni din CJ Galaţi nu a avut şi nu are nimic împotrivă.
„Specialişti” pentru viitorul judeţului
În ceea ce priveşte repartizarea nominală a locuinţelor de intervenţie, condiţiile specificate în „Regulament” au un caracter pur general. Persoana în cauză trebuia doar „să fie specialist în domeniul necesar activităţii prezente cât şi în perspectivă” şi „să nu aibă locuinţă cu chirie sau proprietate în localitatea unde este situată „locuinţa de intervenţie””. După cum se observă nu erau fixate niciun fel de criterii de departajare, punctaje profesionale, nu se specifică necesitatea unor anchete sociale etc. Pur şi simplu, totul era lăsat conform pct.4 din „Regulament” la mâna preşedintelui CJ Galaţi. Adică, în ordinea mandatelor: Răsvan Angheluţă, Dan Lilion Gogoncea şi Eugen Durbacă. Actualul preşedinte CJ Galaţi, Eugen Chebac, chiar dacă acum pare o victimă a împrejurărilor şi moştenitorul procesului cu cei 37 de chiriaşi din 65, nu a fost nici el străin de ce s-a întâmplat cu apartamentele de intervenţie. Între 2000 şi 2005 a fost consilier judeţean, şeful Comisiei Buget – Finanţe şi Patrimoniu al CJ Galaţi şi membru al Delegaţiei Permanente a CJ Galaţi, iar în perioada 2005 – 2008 a fost vicepreşedinte al CJ Galaţi.
Situaţie locativă pe proprie răspundere
Plecând, totuşi, de la premiza că, de-a lungul timpului, preşedinţii CJ Galaţi au aplicat „Regulamentul” cu bună-credinţă şi nu mergând pe simpatii personale, afinităţi de partid sau afaceri, vom constata în cele ce urmează că, în litera „Regulamentului”, nu toţi „specialiştii” ce au ajuns în apartamentele CJ Galaţi se încadrau pe deplin, aparent cel puţin, în criteriile de selecţie fixate. La punctul 7 din „Regulament” se menţionează că solicitantul locuinţei de intervenţie va da o declaraţie pe proprie răspundere sub sancţiunea nulităţii contractului de închiriere din care să rezulte că nu are locuinţă cu chirie sau în proprietate în Galaţi. De asemenea, în „Regulament” se precizează că „locuinţele de intervenţie nu se pot vinde, iar contractul de închiriere este valabil pe perioada cât este angajatul unităţii care l-a propus sau al altei unităţi prevăzute la punctul 3 de mai sus, unde s-a transferat în interesul serviciului”. Dacă este să ne raportăm la momentul iulie 2003, când CJ Galaţi a emis Hotărârea nr.280/2003 ce a trecut apartamentele din proprietatea publică în proprietatea privată şi a deschis calea spre vânzarea lor ulterioară, pe parcursul investigaţiei noastre am constatat că nu toţi chiriaşii au respectat condiţiile din „Regulament”.
Potrivit „Declaraţiilor de avere”, cel puţin unii dintre chiriaşi nu erau deloc străini de o serie de proprietăţi din Galaţi: Simona Bacsin, judecător, Curtea de Apel Galaţi – deţine o cotă parte dintr-un apartament de 74 mp, dobândit prin moştenire în 1994. A dat în judecată CJ Galaţi pentru a cumpăra un apartament cu trei camere de 75 mp la bl.Delta (preţ de deviz 1.067 lei). Liliana Alina Savin, judecător, Curtea de Apel Galaţi – a dobândit în 2002 un apartament de 59 mp, prin vânzare-cumpărare, împreună cu soţul ei, Constantin Savin, care este şi avocatul celor 37 de persoane care au dat în judecată CJ Galaţi pentru a cumpăra apartamentele. Alina Savin are pretenţii la un apartament cu două camere, 55 mp, la bl.Delta (preţ de deviz 854 lei) Lidia Gabriela Nica, fost director executiv al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, în prezent director adjunct la aceeaşi instituţie, deţine din 2001 o „casă de vacanţă” de 120 mp la Şendreni – Galaţi. În evidenţele CJ Galaţi figurează drept chiriaşă într-un apartament de 75 mp la V2. L.Nica nu a dat (deocamdată) în judecată CJ Galaţi pentru a cumpăra şi locuinţa în care stă cu chirie. Gabriela Dragomir deţine din 1995 un apartament de 61 mp într-un bloc de pe str. Domnească şi o cotă parte dintr-o casă de locuit de 66,7 mp de pe str.Instrucţiei. Potrivit datelor furnizate de CJ Galaţi i-a fost repartizat un apartament la blocul V3 pentru că avea calitatea de consilier judeţean. În prezent, Gabriela Dragomir nu mai este consilier judeţean, nu a eliberat apartamentul, dar nici nu a dat (deocamdată) în judecată CJ Galaţi pentru a dobândi apartamentul; Dumitru Buţurcă, director în cadrul APIA Galaţi, deţine, din 2005, o cotă parte dintr-o casă de 130 mp situată în Galaţi. De asemenea, deţine din 1992 un spaţiu comercial de 51 mp, tot în Galaţi. D. Buţurcă a dat în judecată CJ Galaţi pentru a dobândi un apartament de trei camere, la V3 (preţ de deviz 16.575 lei). Potrivit Regulamentului, dat fiind faptul că persoanele de mai sus mai deţin o proprietate în Galaţi, contractele lor ar trebui să devină nule. Desigur, nulitatea acestor contracte ar trebui constatată şi de CJ Galaţi.
Chiriaşi de carieră
Potrivit regulamentului de repartizare a locuinţelor de intervenţie, chiriaşii se obligă ca la încetarea contractului de muncă, fie prin pensionare, fie din motive de altă natură, să elibereze în termen de 90 de zile locuinţa pe care o ocupă. Lucrul acesta nu l-a făcut nici Ion Căşuneanu – fost comandat al Garnizoanei Galaţi, nici Adrian Chivu, fost comandant la Protecţia Civilă. Cei doi au dat în schimb în judecată CJ Galaţi pentru dobândirea apartamentelor în care locuiesc. Lui Ion Căşuneanu ar trebui să-i revină un apartament de trei camere la bl.L (preţ de deviz 1.596 lei), în timp ce Adrian Chivu ar putea să se aleagă cu un apartament de două camere la bl.Delta (preţ de deviz 885 lei). Regulamentul de atribuire a locuinţelor mai prevede că, „în cazul în care încetează raporturile de muncă cu cei care deţin locuinţele de intervenţie, unităţile sunt obligate în termen de cinci zile de la data încetării raporturilor de muncă să comunice CJ Galaţi despre aceasta. Necomunicarea în termen a încetării raporturilor de muncă cu cei care deţin locuinţele de intervenţie anulează dreptul unităţilor respective de a solicita locuinţa pentru a fi repartizată altei persoane”. De aceste prevederi par a nu se fi sinchisit nici Garnizoana, nici Protecţia Civilă, nici măcar CJ Galaţi.
Afinităţi politice cu efect artistic
În situaţii controversate vizavi de soarta apartamentelor de intervenţie se mai află şi Răzvan Avram şi Adelina Hristea (Drugan). Primului dintre ei i-a fost repartizat un apartament cu patru camere la bl.Delta. Iniţial, apartamentul ar fi trebuit să servească drept apartament de intervenţie pentru Teatrul Dramatic, dar calitatea lui Răzvan Avram de director al Centrului Cultural „Dunărea de Jos” pare a fi cântărit din punct de vedere artistic mai mult în ochii preşedintelui CJ Galaţi, Eugen Durbacă. Reprezentaţia directorială a lui Răzvan Avram s-a încheiat în 2010, odată cu schimbarea raporturilor politice din cadrul CJ Galaţi. Dar contractul de închiriere al fostului director merge înainte, chiar dacă ar fi trebuit să înceteze demult. Dar cel puţin, Avram nu a solicitat (deocamdată) să devină şi proprietarul apartamentului. Într-o situaţie oarecum asemănătoare se află şi Adelina Hristea (Drugan). Calităţile de specialistă i-au ieşit la iveală odată cu funcţia de consilier judeţean. Performanţa în administraţie i-a adus şi repartizarea unui apartament cu două camere la bl.L. Nu a dat în judecată CJ Galaţi, dar şi-a păstrat calitatea de chiriaşă, deşi calitatea de consilier judeţean i-a expirat demult.
Uite chiriaşul, nu e specialistul
În legătură cu valabilitatea contractelor de închiriere mai persistă şi alte semne de întrebare. De exemplu, numiţilor Lică Munteanu, Răzvan Olaru şi Emil Naie le-au fost repartizate apartamente din proprietatea publică pentru că ocupau diverse posturi de funcţionari (consilieri) în cadrul aparatului CJ Galaţi. De asemenea, Cătălin Vasiliu a primit un apartament în calitatea sa de funcţionar la Direcţia de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Galaţi. Niciunul dintre funcţionarii amintiţi nu mai figurează pe site-urile instituţiilor în numele cărora au primit apartamentele în cauză, dar ei figurează în continuare drept chiriaşi. Munteanu, Olaru şi Nae au dat în judecată CJ Galaţi pentru a dobândi apartamentele în care stau. Nu este foarte clară nici situaţia Constantinei Lăzărescu, ce a primit un apartament în calitate de consilier la Primăria Galaţi.
Ea se regăseşte, într-adevăr, pe site-ul Primărie Galaţi, dar în mod destul de straniu, din 2008 şi până în prezent, în dreptul ei nu a fost postată nicio declaraţie de avere sau de interese. Toate cele prezentate mai sus pot reprezenta indicii că, deşi CJ Galaţi s-a angajat într-un proces ce ţine de mai bine de patru ani cu o parte dintre chiriaşi, nu a depus eforturi suficiente pentru a verifica şi conformitatea încheierii contractelor sau a celor declarate de chiriaşi. Desigur, noi nu am putut prezenta decât informaţiile cu caracter public, disponibile la instituţiile publice. „Gurile rele” spun că unele persoane, din greşeală sau cu bunăştiinţă, au omis din declaraţii unele aspecte referitoare la bunurile imobiliare deţinute sau situaţia locativă pe care o aveau la un moment dat… Verificarea unora dintre informaţii depăşeşte sfera jurnalismului. Dar, cu siguranţă, există instituţii abilitate care dispun de mijloace specifice de investigaţie mai complexe, mai ample şi mai precise decât cele de care dispune un jurnalist. Totul e ca instituţiile respective să se întrebuinţeze în identificarea eventualelor ilegalităţi.
