In zonele joase ale judeţului viile sînt compromise aproape în totalitate u doar cele aflate la înălţimi mai mari se află într-o stare ceva mai bună u reprezentanţii podgorenilor spun că 90% dintre viile judeţului au fost afectate u deşi încă nu s-a făcut o estimare oficială, directorul Direcţiei Agricole spune că situaţia e mai gravă decît anul trecut u este al treilea an consecutiv în care podgoriile judeţului sînt afectate de îngheţ
Viticultura vrînceană este pentru al treilea an consecutiv grav afectată de ger. Temperaturile foarte scăzute dinainte valului de ninsori au îngheţat viţa de vie. Specialiştii spun că la temperaturi de – 20 de grade Celsius viile rezistă doar cinci ore. În condiţiile la care în Vrancea s-au înregistrat asemenea temperaturi timp de mai multe zile, se estimează pagube foarte mari, chiar de peste 70%, în cele aproximativ 26.000 de hectare ale celui mai mare bazin viticol al ţării. Din cauza zăpezii foarte mari, podgorenii abia au început să intre în platanţiile de viţă de vie, iar specialiştii Direcţiei Agricole încă nu au adunat datele necesare pentru a întocmi o situaţie exactă la nivelul judeţului. Chiar şi aşa, se ştie că în zonele joase pagubele ajung şi la 100%, după cum au constatat podgorenii care au reuşit să verifice pe teren starea platanţiilor. Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă a dispus formarea unei comisii de specialitate care va aduna date de pe tot teritorul judeţului. Un rol important în activitatea acestei comisii îl au sesizările producătorilor, pentru ca specialiştii să meargă direct în zonele unde sînt probleme şi să nu cutreiere tot judeţul. “Fără discuţie că viile au fost afectate. De exemplu, domnul Adrian Porumb de la Jariştea, care este un specialist foarte bun, mi-a spus că pierderile lui ajung la 70%. Cele mai afectate vii sînt cele situate la piciorul pantei. Eu cred că situaţia este mai gravă decît în anul precedent”, a declarat Costică Neaţă, directorul Direcţiei de Agricultură şi Dezvoltară Rurală (DADR) Vrancea.
Doar viile de pe dealuri au mai scăpat
Podgorenii din tot judeţul sînt îngrijoraţi. “Cred că 90% din suprafaţa de 26.000 de hectare de vie din judeţ este compromisă total. Pe partea de şes pagubele au fost de 100%, iar viile care au fost mai sus între 55% – 70%. Zona Cîrligele, partea de şes, Slobozia Bradului, Cîmpineanca, Boloteşti, Ţifeşti sînt compromise 100%. La Vîrteşcoiu, jumătate din vie este compromisă total, iar jumătate 70%. La Odobeşti doar pe Şarba pagubele sînt de 70%, în rest sînt de sută la sută. Şi la Panciu doar 15% din ochi sînt buni”, susţine Toader Manole, preşedintele Federaţiei Viticultorilor. Potrivit estimărilor făcute pe baza informaţiilor primite de la viticultori, au scăpat parţial neafectate de ger dealurile de la Cîrligele, viile din Urecheşti, o parte din Vîrteşcoiu sau Şarba – Odobeşti. Cu toate că informaţiile centralizate pînă acum sînt doar provizorii sînt puţine şanse ca situaţia finală să fie cu mult diferită deoarece podgorenii spun că au suferit daune importante. “Situaţia este foarte gravă, pentru că înainte de zăpadă a fost gerul care ne-a afectat, cu temperaturi de minus 21 – minus 23 grade Celsius. Este al treilea an în care avem probleme din cauza gerului. Dumnezeu mai ştie dacă a mai scăpat ceva. Nu am putut face o evaluare completă, deoarece zăpada este pînă la sîrma a doua, are un metru înălţime”, a afirmat Constantin Garboiu, administrator la crama Garboiu, care exploatează o suprafaţă de 200 hectare de vie.
La Cîrligele se depun cereri de despăgubiri
Primarul comunei Ţifeşti spune că suprafeţele cultivate cu vii de pe raza comunei au fost afectate în funcţie înălţimea la care s-au aflat. “La piciorul pantei via este compromisă în proporţie de 90%, chiar 100%. În zona mai înaltă, la circa 200 m, viţa de vie a rezistat mai bine, iar pagubele sînt de 10% – 20%. Avem crica 1.720 de hectare de vie în localitate, din care 45% se află în zone jose şi sînt compromise aproape în totalitate. Soiurile de masă, de exemplu, sînt mai sensibile şi sînt compromise 100%”, a declarat primarul Gabriel Postolache. Primăria a început să degajeze căile de acces către podgorii pentru ca oamenii să poată merge şi să verifice singuri cît de gravă este situaţia. La Cîrligele autorităţile au început deja să primească solicitări pentru acordarea de despăgubiri de la podgoreni. “La ora actuală se fac centralizări şi urmează ca după aceea să se constate gradul de degerare al viei. Suprafeţele spre Focşani sînt mai afectate, iar cele dinspre poduri, aflate într-o zonă mai înaltă, sînt mai puţin compromise. Din spusele oamenilor, prejudiciul ar fi mai mare de 70%. Nu s-a reuşit însă să se intre în vie deoarece zăpada este atît de mare încît ajunge şi la sîrma a treia”, a declarat primarul Ştefan Moscu. Edilul spune că via a intrat afectată de secetă în iarnă, astfel încît pagubele provocate de ger vor fi cu atît mai mari.
Doar cu voie de la UE se dau despăgubiri
Viticultorii au puţine şanse de a fi despăgubiţi pentru pierderile suferite. Pînă acum, în cazul care podgoriile erau calamitate de ger se puteau acorda compensaţii băneşti în baza Legii 381/2002. Actul normativ a fost însă abrogat deoarece Uniunea Europeană interzice acordarea de ajutoare de stat. “Nu mai avem cadrul legislativ care să ne dea posibilitatea să acordăm despăgubiri. În urmă cu o săptămînă comisarul european Dacian Cioloşi şi ministrul Agriculturii, Stelian Fuia, au spus că este posibil să se acorde despăgubiri ca atunci cînd au fost despăgubiţi producătorii de castraveţi”, a afirmat Costică Neaţă, directorul DADR. Statul roman mai subvenţionează la ora actuală doar primele pentru asigurările agricole. Numai că în ţara noastră nici o firmă de asigurări nu asigură riscul ca viile să îngheţe, astfel încît podgorenii nu vor putea fi despăgubiţi decît în situaţia în care UE va face o excepţie de la regulile privind acordarea ajutoarelor de stat. Compromiterea viilor se suprapune cu înăsprirea condiţiilor de funcţionare a antrepozitelor fiscale din domeniul viticultorii, cărora statul le cere o gramadă de bani pentru a putea funcţiona. “Dacă mă duc la bancă nu am cum să obţin aceşti bani, pentru că dacă am viile compromise nu am cum să garantez că voi putea plăti creditul”, a declarat Constantin Tătaru, din Cîmpineanca, care lucrează o suprafaţă de 25 de hectare de vie. Viticultura vrînceană intră în al treilea an în care are probleme din cauza temperaturilor scăzute. Din păcate, gerul va avea şi un important impact social deoarece zeci de mii de vrînceni trăiesc sau îşi suplimentează veniturile din podgorii.
