Deputatul Solomon s-a fãcut de râs!
JOCUL CU FOCUL … Modul în care o firmã a fãcut prospectiuni în judetul Vaslui pentru a descoperi zãcãminte de gaze naturale, a aprins la maxim imaginatia unor politicieni din opozitie, aflati în cãdere liberã în ochii electoratului. Firma bucuresteanã Prospectiuni SA a primit aviz din partea contractorului Chevron, un concern multinational, pentru a descoperi zãcãminte de gaz de sist în Podisul Moldovei. Chevron a plãtit toate taxele cãtre statul român si a cerut firmei Prospectiuni SA sã afle dacã în subsolul judetului Vaslui, în zona Bârlad, pe o arie de 30 km, existã astfel de zãcãminte. În 2011, firma Prospectiuni vine în judetul Vaslui si cere un aviz de la Primãria Bârlad, pentru a deschide un depozit de substante explozive. Primarul Bârladului, Constantin Constantinescu, refuzã solicitarea celor de la Prospectiuni. În schimb, presedintele Mihalachi gãseste oferta “de nerefuzat”. Asa au început prospectiunile în judetul Vaslui, prospectiuni despre care nimeni nu poate afirma cã se vor materializa prin fondãri si, cu atât mai putin, prin metode “catastrofale”. Culmea e cã Chevron a venit în România la invitatia Guvernului Nãstase, în anul 2004 , în urma unei Hotãrâri de Guvern si nu acum câteva luni asa cum a declarat panicat deputatul Solomon!
FIRUL ACTIUNII Prospectiuni SA merg cu actele de închiriere a terenului de la Sãlcioara la Consiliul Judetean, pentru a obtine autorizatie de constructie, deoarece în extravilan doar aceastã institutie elibereazã autorizatii. Li se pune în vedere cã trebuie obtinute mai multe avize, de la Mediu si Politie, iar cei de la Prospectiuni se conformeazã. Aduc toate documentele si avizele la CJ Vaslui si cer sã li se elibereze autorizatia pentru construirea depozitului de substante explozive. Vasile Mihalachi, presedintele Consiliului Judetean, contrar regulilor de colaborare instituite de vicepresedintele Buzatu, aprobã celor de la Prospectiuni instalarea depozitului. Nici Buzatu si nici Bichinet, celãlalt vicepresedinte de la CJ, nu au stiut nimic de instalarea celor de la Prospectiuni SA în judet. Iatã ce spune arhitectul-sef al judetului, Marian Besliu: “Avizul nostru a fost dat pentru amplasarea depozitelor de material combusibl în satul Sãlcioara, comuna Banca, judetul Vaslui, acesta a fost solicitat de PROSPECTIUNI SA si a fost acordat anul trecut în varã (autorizatia 45/15.07.2011, n.r.) pe o perioadã provizorie de 24 de luni. Din momentul în care acestia au obtinut avizul, au 24 de luni la dispozitie sã-si încheie lucrãrile.Depozitul de care facem vorbire este reprezentat de douã containere în care se depoziteazã materialul exploziv care este folosit în procedurile de prospectiune. Înainte de a autoriza noi acest depozit , acesta a primit avize de la Garda de Mediu, de la ISU si de la IPJ. Aceste depozite sunt securizate de un gard de sârmã, de o placã de beton si de douã maluri de pãmânt, iar dacã acolo mai existã acest material exploziv, trebuie sã fie supravegheat si de paznici. Termenul acordat de noi nu a expirat încã, dar eu personal cred cã prospectiunea s-a terminat, dar mergeti si verificati dacã spatiul este pãzit, el se vede din stradã, nu este un secret pentru nimeni! Mai mult de atât, nu stiu pentru cã nu este de competenta noastrã, dar sã stiti cã de la faza de prospectiune pânã la cea de exploatatie e cale lungã, au nevoie si de studii geotehnice. În eventualitatea în care apare vreo problemã, noi nu-i putem opri cu nimic, pentru cã noi nu facem aici decât sã rãspundem unei solicitãri de care suntem obligati din punct de vedere legal, noi nu emitem decât un certificat de urbanism care practic prezintã situatia juridicã a terenului si impune obtinerea unor avize, dacã ei vin cu toate aceste avize noi nu avem ce sã facem”. Mai simplu: pentru prospectiunile respective, nu a fost nevoie de avize sau autorizatii de la Consiliul Judetean si primãriile implicate, lucru recunoscut si de conducerea CJ Vaslui. “Dacã se trece de faza asta, a prospectiunilor si se ajunge la forajul geotehnic, atunci va fi nevoie sã dãm autorizatii. Pânã atunci, cei de la Prospectiuni nu au încãlcat nicio lege. Nu s-a fãcut nimic în plus, pânã acum, de aceea nu aveau nevoie de avizul nostru”, mai spune arhitectul sef al judetului.
Mihalachi: “Pentru ce sã-i consult pe cei doi vicepresedinti?”
Vasile Mihalachi, presedintele Consiliului Judetean, recunoaste cã a dat avizul pentru Prospectiuni SA, fãrã a-l informa pe colegul sãu, vicepresedintele Buzatu. “Da, am avut de dat o autorizatie. Pentru ce sã mã consult cu cei doi vicepresedinti? Nu era o hotãrâre atât de importantã, ca sã mã consult, nu mã consult cu vicepresedintii la fiecare document pe care-l semnez. La urma-urmei, ar fi extraordinar de bine sã avem si noi o exploatatie de gaz în judetul Vaslui. As da de lucru la niste oameni. Unde nu ar avea judetul Vaslui un astfel de zãcãmânt de gaze naturale?”, spune Mihalachi, contrar declaratiilor alarmiste ale colegului sãu de partid, deputatul bârlãdean Adrian Solomon. Cu douã zile în urmã, Solomon, presedintele PSD Bârlad, a fãcut o conferintã de presã în care si-a arãtat „îngrijorarea” privind dezastrul ecologic ce s-ar putea declansa asupra Bârladului, în cazul în care firma Chevron ar exploata gazele de sist, care încã nici n-au fost gãsite în zona Bârlad. „Eu voi initia un proiect legislativ prin care sã se interzicã metoda fractionãrii hidraulice pe teritoriul României si fac apel la toti cei care se pricep sã mã contacteze pentru a redacta o expunere de motive cât se poate de fundamentatã stiintific, pentru cã dincolo de ce informatii circulã pe Internet, trebuie sã fie si opinia certificatã a unui specialist în domeniu. Voi depune luni, la Parlament, proiectul de initiativã. Principala noastrã resursã acum si în viitor trebuie sã fie apa; pentru cã gazul vine, se arde si dispare. Apa va fi principala resursã în viitor si, prin urmare, va trebui sã avem grijã de resursele de adâncime, dar si de cele de suprafatã. Dupã cum am vãzut circulând cu alte scopuri prin judet, prin jurul Bârladului, anumiti cetãteni prospectau în coada barajului de la Cuibul Vulturilor, în coada barajului de la Râpa Albastrã, la Bãcani, si în lunca Bârladului, la Banca. Prin urmare, ambele surse de apã ale Bârladului sunt în pericol si nu întâmplãtor, pentru cã stiti cã au nevoie de mari cantitãti de apã ca sã exploateze aceste zãcãminte. Dar si sursa principalã de apã de pucioasã, sursa de adâncime a Bârladului, poate fi în pericol, dacã nu mâine, cel putin în viitor si, se stie, se introduc în acele foraje tot felul de substante care la un moment dat pot sã urce pânã în straturile superioare inclusiv în apa freaticã si ne vom putea trezi cã, bând apã de pucioasã, în viitor în Bârlad sã avem destule probleme de sãnãtate”, a spus deputatul Solomon în conferinta de presã.
Constantinescu bate si el niste câmpi…
Primarul Constantin Constantinescu, care a spus acum câteva zile cã tot scandalul mediatic este artificial creat de cei care nu doresc ca Bârladul sã se dezvolte economic, pentru cã zãcãmintele de gaz metan (cele imaginare evident, pentru cã nimic nu aratã cã ar exista) ar deveni o sursã importantã de venit la bugetul local, s-a sucit, evident manipulat ca o simplã marionetã de seful sãu de partid, deputatul Adrian Solomon. „Eu am o adresã pe care o voi citi, venitã din 30 mai 2011, când eu nu stiam de aceastã afacere, dar pur si simplu veti vedea la ce se referã. Iatã adresa: <<Cãtre Primãria Municipiului Bârlad, Domnul primar ing. Constantin Constantinescu. Societatea comercialã Prospectiuni SA este specializatã în prospectiuni geofizice si geologice, având 60 de ani de experientã în descoperirea structurilor purtãtoare de hidrocarburi, substante minerale utile solide, ape subterane, cãrbuni, etc. În acest moment, Prospectiuni SA este contractor pentru executia de prospectiuni seismice, într-un perimetru situat în zona Bârlad, concesionat de compania Chevron, SUA, de la Agentia Nationalã de Resurse Minerale. Chevron va desfãsura în aceastã zonã un program de explorare si investitii, pentru surse neconventionale shale gas (gaz de sist – n.r.). Pentru efectuarea lucrãrilor de prospectiune avem nevoie de un depozit temporar de exploziv în zona Bârlad. În acest scop, vã rugãm sã ne sprijiniti cu închirierea unui teren în suprafatã de 6.700 mp necesar pentru amplasarea depozitului de substante explozive. Am identificat un asemenea plasament în zona strãzii Zefirului. Lucrãrile de prospectiune vor începe la data de 1 August 2011, datã la care depozitul trebuie sã fie functional. De aceea, avem nevoie de sprijinul primãriei pentru obtinerea certificatului de urbanism si a autorizatiei de constructie>>, se spune în adresa înaintatã Primãriei Bârlad, iar eu am refuzat sã le dau acordul”, a spus primarul Constantinescu.
APM Vaslui clarificã situatia din start: nici vorbã de vreo exploatare a gazelor de sist!
În urma scandalului iscat de curând, abia acum câteva zile s-a „gândit” si primarul Constantinescu sã întrebe pe cineva avizat si a trimis o adresã cãtre Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui, domnului director Remus Mitrea. El aratã în adresa respectivã cã a luat act din media localã si centralã de faptul cã s-au fãcut prospectiuni geologice în vederea depistãrii de zãcãminte de gaze de sist în zona municipiului Bârlad. „Tehnologia este extrem de poluantã si nocivã pentru organisme vii si, mai mult, provoacã cutremure de suprafatã, Bârladul aflându-se în pragul unei catastrofe ecologice de proportii. Având în vedere cã în apropierea Bârladului se aflã acumularea de apã Râpa Albastrã si cã aceasta va deveni, printr-un program POS Mediu, principala sursã de apã a municipiului nostru si cã pe raza municipiului avem un numãr de peste 50 de puturi de mare adâncime ce furnizeazã apã potabilã de foarte bunã calitate, atât cetãtenii cât si noi, ca autoritate localã, ne exprimãm îngrijorarea pentru dezastrul ecologic ce s-ar putea declansa ca urmare a începerii lucrãrilor de exploatare. Tinând cont de cele relatate, vã rugãm sã ne comunicati punctul dvs. de vedere asupra celor relatate, dacã ati eliberat autorizatie de mediu si dacã Ministerul Mediului v-a comunicat ceva în acest sens”, cere primarul în adresa cãtre Mediu. Rãspunsul nu a întârziat sã aparã si este foarte clar: nici vorbã de vreo solicitare în acest sens de la vreo societate de nicãieri din lume! „Urmare a adresei dvs. prin care ne solicitati punctul de vedere privind viitoarele exploatãri de zãcãminte de gaze de sist de cãtre firma Chevron vã informãm cã, pânã în acest moment, nu s-a depus la Agentia pentru Protectia Mediului Vaslui si nici nu este în desfãsurare o solicitare de acord de mediu pentru explorarea de gaze de sist. Mentionãm cã, în momentul solicitãrii de acord de mediu, se va lua în considerare prevederile Comisiei Europene privind emiterea de acord de mediu pentru exploatarea gazelor de sist care necesitã evaluarea impactului asupra mediului”, precizeazã, în adresa trimisã Primãriei Bârlad, Remus Mitrea, directorul Agentiei de Protectie a Mediului Vaslui.
La ANRM, lucrurile sunt clare: existã aviz obtinut din vremea lui Adrian Nãstase!
Partea cea mai frumoasã abia acum vine. Declaratia lui Dorin Cojocaru, directorul general al Directiei Petrol din cadrul Agentiei Nationale pentru Resurse Minerale (ANRM), care spune cã toatã isteria din presã, atât cea localã cât si cea nationalã, este iscatã intentionat, pentru manipularea electoralã a oamenilor si cã în România abia acum se fac prospectiuni pentru depistarea resurselor minerale din pãmânt, iar pentru exploatarea acelui gaz de sist despre care se isterizeazã unii politicieni, nu este posibilã, pentru cã România încã nu are legislatie în acest domeniu! Gazul de sist este noul combustibil-vedetã al momentului si, aparent, România ar avea potential în aceastã zonã. Gazele de sist sunt gaze obisnuite, dar care sunt captate în structuri geologice foarte dificil de accesat si care necesitã tehnologii speciale pentru extragere. “Noi chiar suntem interesati sã stea si cu noi de vorbã cineva, pe acest subiect, mai ales cã Chevron nici nu exploateazã asa ceva în România! Se face explorare si prospectare, sã vadã dacã existã asa ceva. Apocalipsa care se vehiculeazã prin presa localã este una creatã artificial de persoane care habar nu au ce spun, nici nu am cuvinte! Dacã vorbea un specialist atunci era ceva, dar atâta timp cât vorbeste un deputat care nu este specialist în domeniul petrolului si nu stie cu ce se mãnâncã aceste sonde, nici nu poti face comentarii. Nu existã contracte de exploatare a gazelor de sist, noi avem cu firma Chevron acorduri petroliere de exploatare a zãcãmintelor de hidrocarburi, având un perimetru de explorare si în zona Bârlad. Acordul este obtinut prin HG 2283 din 2004, Chevron-ul intrând pe zãcãmânt în 2011, prin transfer. Perimetrul a fost detinut înainte de altcineva, de firma Regal Petroleum (vezi facsimil – n.r.) si ei l-au preluat. Nu se stie încã despre ce este vorba acolo, pentru cã încã nici n-au sãpat sonda. De aici si pânã la exploatare trebuie sã treacã vreo zece de ani. Întâi trebuie sãpate sonde, apoi trebuie fãcutã evaluarea seismicã, apoi trebuie luate carotele si duse în laboratoare specializate care sã verifice dacã existã aceste gaze de sist, laboratoarele vor stabili dacã ele pot fi exploatate comercial. Cã dacã sunt necomerciale, oamenii abandoneazã, cã doar nu vor sã lucreze în pierdere. Din lipsa combustibilului si din punct de vedere energetic, România ar trebui sã-si cunoascã mãcar potentialul, dacã existã sau nu ceva de exploatat. Nu se stie dacã peste zece ani nu se inventeazã tehnologie fãrã fisurãri hidraulice sau fãrã alte tehnologii despre care se zice acum cã polueazã, cã face si dãrâmã si creeazã seisme si dãrâmã si Cernavodã, dãrâmã si zona Vrancei si dãrâmã tot! Acestea sunt niste aberatii” ne-a spus Dorin Cojocaru, director general în ANRM, departamentul Petrol.
Nu este niciun pericol în zona Bârladului!
Nu se face nicio exploatare a gazelor de sist, de la prospectarea terenului nu existã niciun pericol, în zona Bârladului fiind sãpate de-a lungul timpului foarte multe sonde si nu s-a produs niciun cutremur. Firma Prospectiuni SA cerceteazã de peste 40 de ani toate posibilitãtile de gãsire a rezervelor naturale de zãcãminte minerale si este o firmã care realizeazã operatiunea de „seismicã”, care înseamnã cã verificã ce capcane existã la nivelul subsolului. Firma Prospectiuni este contractatã de firmele din domeniu petrolier pentru a cãuta si identifica anumite structuri din subsolul tãrii. Firma are autorizatie pentru asemenea activitate de foarte mult timp, de când existã!
“Cei care vorbesc despre asta nu stiu nimic”
“Se fac similitudini cu Statele Unite! Nici pe departe nu este ceva asemãnãtor! În SUA a fost o injectie continuã de nu stiu câte sute de miloane de metri cubi de apã, într-o freaticã care se afla la o adâncime mult mai micã. Orice fracturare hidraulicã se face cu câteva sute de mii de metri cubi de apã, nu cu cât s-a fãcut în SUA, deci diferentele sunt fantastice. Cei care vorbesc despre acest lucru sunt oameni care nici nu citesc, nici nu se informeazã, dar dau cu barda în Dumnezeu. Din punctul meu de vedere, este normal sã facem cercetare în România, sã vedem dacã existã sau nu aceste gaze de sist. Sã fie clar, este cercetare! Se vorbeste în presã de sonde orizontale! Pãi, astea se fac în România de nu stiu cât timp si nu s-au întâmplat nenorocirile prevãzute acum. Se vorbeste despre fisurãri. Da, în România s-au fãcut fisurãri hidraulice de acum 40 de ani, deci cei ce vorbesc o fac clar în necunostintã de cauzã. Noi nici nu avem legislatie pentru exploatarea gazelor de sist, deci pânã când o vom avea vã dati seama cât dureazã?” – Dorin Cojocaru, director general, Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale
