Grecia trebuie să accelereze reformele structurale şi să reducă deficitul, a declarat miercuri Poul Thomsen, şeful misiunii FMI în Grecia, într-un interviu acordat publicaţiei elene ‘Kathimerini’, transmite Reuters.
‘Va trebui să mai reducem deficitul întrucât există temeri privind ajustarea fiscală şi trebuie acţionat mai rapid în privinţa implementării reformelor’, a afirmat oficialul FMI.
Ministrul german de finanţe Wolfgang Schäuble a avertizat duminică că Grecia nu va mai primi fonduri din partea zonei euro dacă nu va pune în practică reformele anunţate, agitând spectrul falimentului. ‘Grecia trebuie să se decidă’, a afirmat oficialul german, comentând posibilitatea ca zona euro să acorde Atenei un al doilea plan de ajutorare, după cel din 2010, aşteptat să depăşească 130 de miliarde euro.
Proiectul de buget pe 2012-2015 prevede economii suplimentare de 28 miliarde de euro până în 2015, mai ales prin creşterea impozitelor şi taxelor şi un plan de privatizări în masă.
Un purtător de cuvânt al FMI, Gerry Rice, a afirmat luna trecută că instituţia încă are ca obiectiv ca datoria Greciei să revină la 120% din PIB până în 2020, de la nivelul de vârf de 142% din PIB în 2013. Alte împrumuturi ale FMI către Grecia vor fi acordate pe această bază, ceea ce înseamnă că orice acord cu deţinătorii de obligaţiuni guvernamentale elene va trebui să aibă ca rezultat reducerea datoriei Greciei la 120% din PIB până în 2020.
Surse apropiate de negocierile privind aşa numita implicare a sectorului privat au declarat recent că băncile şi fondurile de investiţii private vor accepta probabil să renunţe voluntar la 55-60% din creanţele lor asupra datoriei Greciei, mai mult decât s-a aprobat iniţial în octombrie – 50%.
Fondul Monetar Internaţional şi Grecia au argumentat că acordul din octombrie nu ar trebui doar menţinut, ci ar trebui înăsprit, în timp ce deţinătorii de obligaţiuni şi oficiali ai BCE au propus renunţarea la această idee. Cei care se opun planului ce prevede ca creditorii privaţi să şteargă 50% din valoarea bondurilor greceşti pe care le deţin argumentează că precedentul stabilit de implicarea sectorului privat, chiar dacă pe bază voluntară, a afectat profund pieţele, care se tem că şi în alte ţări, cum ar fi Italia, s-ar putea aplica această schemă.
Împreună cu noi împrumuturi şi alte măsuri, datoria Greciei ar urma să revină la 120% din PIB până în 2020, de la nivelul de vârf de 142% din PIB în 2013. Începând din ianuarie 2012, băncile vor schimba obligaţiunile elene pe care le deţin cu unele a căror valoare va fi diminuată cu jumătate. Aceasta reprezintă ştergerea a 100 de miliarde de euro din datoria Greciei, în prezent de 350 miliarde de euro.
AGERPRES.ro
