TRAGEDIE Acum trei ani, în luna februarie 2008, un copil de sapte ani, din comuna Pungesti, a murit de foame. Medicii au fãcut tot posibilul sã-l salveze pe micut, dar a fost în zadar. Indiferenta familiei Marcu, cãruia îi mai decedase un copil înaintea acestuia, tot din neglijenta manifestatã fatã de copii, a fãcut ca micutul sã nu aibã nicio sansã de supravietuire. Pentru cã în acea familie copiii erau condamnati din start, s-a instituit mãsura luãrii tuturor copiilor din acea familie. Am dorit sã vã relatãm ce s-a mai întâmplat cu acei copii, a cãror poveste tristã a miscat pânã si pe oficialii din Ministerul Muncii, care au luat atitudine. Doi copii, cei mai mari, abandonati de mamã în spitale, sunt acum majori, unul terminând facultatea la Iasi, iar altul fiind elev la un liceu din Vaslui, iar ceilalti patru sunt în asistentã maternalã la douã familii din zona Bârlad, care îi cresc cu drag.
Tatãl alcoolic, mama oligofrenã – acestea au fost premisele unui destin tragic pentru Grigore Marcu, un copil de sapte ani. Micutul a murit, în luna februarie 2008, iar frãtiorii lui erau atunci condamnati sã îndure mizeria unei vieti cumplite. Grigore Marcu suferea si de o boalã foarte rarã, sindromul Barter (insuficientã de potasiu care duce la blocarea muschilor – n.r.). Indiferenta pãrintilor a fãcut ca acesta sã nu aibã nicio sansã de supravietuire. În familia Marcu, din satul vasluian Cursesti Deal, copiii erau condamnati din start. În 1989, a decedat primul. În februarie 2008, un alt copil a murit din cauzã cã pãrintii lui nu s-au obosit nici mãcar sã îl hrãneascã. Am vrut sã stim exact ce s-a mai întâmplat cu ceilalti patru copii ai familiei Marcu, lãsati atunci în grija pãrinților care îsi asumaserã rãspunderea cã îi vor îngriji.
Copii dati în plasament familial
Având în vedere si motivele ce au condus la instituirea mãsurilor de protectie pentru doi dintre copiii familiei (mãsurile au fost instituite anterior decesului bãietelului de 7 ani) si anume tentativã de incest (nedoveditã însã), decesul celor doi copii ai familiei în conditii suspecte, dorintele copiilor manifestate verbal de a pãrãsi mediul familial, cei patru copii au fost plasati în regim de urgentã la Centrul de Primire în Regim de Urgentã pentru Copilul Abuzat, Neglijat, Exploatat, (CPRU CANE) Bârlad. „În luna septembrie a anului 2008, cei patru copii cu vârste de 4, 6, 11, respectiv 12 ani, au fost separați de mediul familial, pe cale de ordonanță președințială, fiind initial internati într-un centru de primire în regim de urgentã, iar ulterior dati în plasament la asistenți maternali profesionisti din județul Vaslui. De la acel moment, pãrintii nu au mentinut legãtura cu copiii. Nu se poate afirma acelasi lucru si despre relatiile dintre frati, care au fost plasati în douã familii substitutive (câte doi frati împreunã) care locuiesc în comunitãti învecinate, tocmai pentru a mentine si întãri relatiile dintre cei patru copii, aspect concretizat prin vizite reciproce la domiciliul familiei de plasament, convorbiri telefonice sau întâlniri organizate la domiciliul unuia dintre asistentii maternali profesionisti care se ocupã de cresterea, îngrijirea si educarea unuia dintre copii”, a mai precizat Irina Câmpeanu.
Fratele cel mai mare a absolvit facultatea
Sorin Sãpunaru, de 25 de ani, este fratele cel mai mare al lui Grigore Marcu, copilul mort de foame. El a fost abandonat la nastere în spitalul din Negresti, de cãtre cea care l-a nãscut, asa cum s-a întâmplat si cu o sorã de a sa, care în luna februarie va împlini 18 ani. Sora sa este elevã la un liceu din Vaslui, fiind institutionalizatã la DGASPC Vaslui. Sorin a crescut în Centrul Familial „Elena Farago” din Bârlad, iar anul trecut a absolvit Facultatea de Horticulturã din cadrul Institutului Agricol „Ion Ionescu de la Brad” din Iasi. Sorin a fost un timp alãturi de cercul de picturã din cadrul Complexului de Servicii Comunitare 1 din Bârlad, fiind instruit în tainele desenului de cunoscutul artist plastic Constantin Mardare. El a avut chiar si o expozitie la Bucuresti în 2007 (foto), dar nu a cultivat aceastã pasiune, ci a dorit sã fie tot un slujitor al frumosului, dar al frumosului din naturã: horticultura. Sorin si-a recunoscut frãtiorii într-un tablou din atelierul de picturã al artistului Constantin Mardare, tablou pictat de acesta dupã fotografia expusã în ziarul nostru, fãcutã de fotoreporterul Dãnut Iancu. „I-am recunoscut imediat, i-am spus domnului Costel Mardare cã ei sunt fratii mei si cã mã bucur cã au scãpat din iadul de acasã. Mã duc pe la fratii mei prin Bârlad, îi vizitez, când am timp, dar acum îmi caut de lucru în Iasi, cã am absolvit facultatea de anul trecut si stau cu chirie, e greu. Cred cã o sã plec afarã la muncã, aici încã nu am sanse sã lucrez. Fratii mei sunt bine, ca si sora mea care în februarie face 18 ani, fiind la Vaslui la un centru familial. Am avut vieti chinuite, dar sper ca sã nu trecem niciodatã prin ceea ce s-a întâmplat cu micutul meu frãtior Grigore”, a spus Sorin Sãpunaru.