Primãriile din judetul Vaslui, aproape de colaps din cauza banilor putini veniti de la Finante: „la mijlocul anului nu vom mai avea cu ce plãti utilitãtile!”

DIFICULTÃTI… Anul 2025 se anuntã a fi unul extrem de greu din punct de vedere financiar pentru administratiile publice locale, care primesc mai putini bani de la Ministerul Finantelor. Rezultatul recensãmântului din 2021 si schimbarea modului de împãrtire a cotelor din impozitul pe venit se traduc prin bugete mai mici pentru Unitãtile Administrativ Teritoriale din judetul Vaslui, în unele cazuri chiar si cu câteva milioane. Initial, în hora sãrãciei intraserã si cele trei municipii din judet, cel mai afectat fiind Vasluiul, cu o diminuare a bugetului de peste 74 de milioane de lei, însã acestea au fost salvate pe ultima sutã de metri de Guvern. Nu la fel de norocoase au fost cele douã orase, Murgeni si Negresti, care au fost „faultate” cu peste 3 milioane de lei din cauza populatiei în scãdere. În rural, situatia este si mai gravã. Sunt comune care la mijlocul anului vor avea probleme mari cu plata salariilor, cã de investitii nici nu mai poate fi vorba. În comuna Bãcesti, de exemplu, bugetul a fost diminuat cu peste 500.000 de lei, iar la Vulturesti, sumele defalcate din TVA pentru echilibarea bugetelor a scãzut de la aproape 1,2 milioane lei în 2023, la 400.000 de lei în 2025. „Îmi vine sã las totul si sã plec acasã. Norocul nostru este cã tinem din scurt datoriile si nu avem probleme din punctul ãsta de vedere. Chiar si asa, nu stim cum ne vom descurca în a doua parte a anului. Dacã nu vom primi sprijin, ne va fi foarte greu” ne-a declarat Adrian Brâncã, primarul comunei Vulturesti.

În timp ce Guvernul Ciolacu se pregãteste sã se împrumute cu miliarde de euro pentru reînvierea industriei de armament, unitãtile administrativ teritoriale au fost înstiintate cã anul acesta vor fi nevoite sã se descurce cu bani mai putini. Lovitura de gratie a fost datã de felul cum Guvernul a ales sã împartã banii, anul acesta calculul fãcându-se pe baza rezultatului recensãmântului din 2021 si nu pe cifrele Institutului National de Statisticã.

Populatie mai micã, buget mai mic

Ce a însemnat asta pentru UAT-urile din judetul Vaslui? Cel mai bun exemplu este al municipiului Vaslui, resedinta de judet având, pânã de curând, o populatie ficitivã de 145.806 locuitori, cu tot cu moldovenii de peste Prut . Cum Guvernul României a alocat anul acesta 900 de lei pentru fiecare locuitor, municipiului Vaslui ar fi trebuit sã-i revinã nu mai putin de 131,2 milioane lei, ca sume defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului. Numai cã în 2025, Guvernul Ciolacu nu s-a mai uitat pe populatia înregistratã la Institutul National de Statisticã (INS), ci la cea rezultatã în urma recensãmântului, cã doar de asta a cheltuit sute de milioane de lei pentru realizarea lui. Iar în urma recensãmânului, s-a stabilit cã municipiul Vaslui are o populatie realã de doar 63.035 locuitori, asta însemnând un buget de doar 56,7 milioane lei din sumele defalcate din TVA. O loviturã teribilã pentru noul primar al municipiului Vaslui, care s-a trezit cu o diminuare a bugetului de peste 74 de milioane de lei. Si la Bârlad, diferenta de peste 12.000 de locuitori a cauzat o diminuare a bugetului cu peste 12 milioane lei, iar la Husi, de „doar” 9,3 milioane de lei. Acelasi Guvern al României a realizat cã diferentele sunt prea mari comparativ cu anul trecut, prin urmare, pe ultima sutã de metri, a decis sã sprijine toate cele trei UAT-uri: municipiul Vaslui a primit înapoi 61,9 milioane lei, Bârladului i-au fost alocate 14,6 milioane lei, iar Husului i-au fost date 6,5 milioane lei prin acea faimoasã de acum Anexã 7, care permite primãriilor sã directioneze acesti bani oriunde doresc primarii si nu doar la investitii, asa cum se întâmpla pânã anul trecut.

La primãriile sãrace, nici parlamentarii nu trag

Vasluiul, Bârladul si Husul sunt singurele trei cazuri cât de cât fericite, care nu au avut atât de mult de suferit din punct de vedere financiar. Însã, în judetul Vaslui, aproape toate UAT-urile s-au trezit cu locuitori mai putini în urma recensãmântului realizat în 2021 si, implicit, cu bugete mai mici anul acesta. Pentru aceste primãrii, si asa sãrace, niciun parlamentar nu s-a mai bãtut cu cãrãmida în piept cã a atras fondurile necesare pentru completarea bugetului, cel putin la nivelul celui de anul trecut. La Negresti, de exemplu, diferenta dintre cifrele INS si cele de la recensãmânt a fost de 2.289 persoane în minus, ceea ce a dus la o diminuare a bugetului local cu peste 2 milioane de lei. Iatã ce ne-a declarat primarul Cristinel Rusu despre aceastã situatie: „În urma adresei primitã de la ANAF, am fost informati cã anul acesta, sumele defalcate din TVA pentru finantarea cheltuielilor descentralizate se ridicã la valoarea de 8.450.000 de lei. Aceste cheltuieli vizeazã unitãtile de învãtãmânt, drepturile asistentilor personali sau a indemnizatiilor lunare, finantarea centrelor de zi destinate prevenirii separãrii copilului de familie, finantarea stimulentului educational acordat copiilor din familii defavorizate, precum si finantarea drepturilor copiilor cu cerințe educationale speciale. Aceste sume trec prin Consiliul Local, sunt aprobate de noi, însã niciun leu din cele 8,45 de milioane lei nu rãmâne la bugetul local. Aceste sume, într-adevãr, sunt în crestere fatã de anul trecut pentru cã si salariile au crescut. Banii care compun bugetul nostru local sunt cei proveniti din sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetului local, cotele defalcate din impozitul pe venit- cota de 63%, si sumele alocate din cotele defalcate – cota de 14%. Acestia sunt cei trei piloni care alcãtuiesc bugetul nostru local. Si ca sã vã faceti o idee asupra a ceea ce înseamnã bugetul de anul acesta, comparativ cu cel de anul trecut, trebuie vã spun cã în 2025, sumele alocate din TVA pentru echilibrare sunt în valoare de 407.000 lei, în timp ce în anul 2024 au fost de 5,5 milioane lei. Nici 10% din sumele de anul trecut. Acesta este singurul venit sigur. În ceea ce priveste cotele defalcate din impozitul pe venit, sumele au crescut comparativ cu anul trecut, de la 3 milioane lei, la 5,3 milioane lei, însã acesta nu este un venit sigur, el fluctueazã în functie de numãrul de salariati. Dacã ne uitãm pe aceste cifre, s-ar putea trage concluzia cã în ultimul an, orasul Negresti aproape si-a dublat numãrul de salariati, ceea ce, din pãcate, nu este conform cu realitatea. Al treilea pilon, adicã sumele alocate din cotele defalcate, ele au crescut, însã de la 500.000 lei la doar 1.050.000 lei. Tot anul trecut, Consiliul Judetean Vaslui mi-a alocat suma de 600.000 lei, în timp ce anul acesta am primit zero lei. Trãgând linie, diminuarea bugetului de anul acesta este de peste 2,3 milioane de lei, ceea ce pentru noi este enorm. Ne va afecta nu doar capitolul Dezvoltare, ci si Functionarea. Deja ne punem întrebarea dacã vom avea cu ce sã mai plãtim gunoiul în a doua parte a anului. Astept sã treacã alegerile prezidentiale si cred cã mã voi duce la Bucuresti pentru a gãsi o solutie, pentru cã altfel ne îndreptãm spre faliment”, ne-a declarat Cristinel Rusu, primarul orasului Negresti. Acesta ar fi putut primi un mic sprijin financiar din partea Consiliului Judetean Vaslui chiar zilele trecute, când institutia condusã de Ciprian Trifan a împãrtit peste 10 milioane de lei pentru repararea si întretinerea drumurilor comunale si judetene. Orasul Negresti are sase sate în componenta sa, are ulite si drumuri care leagã aceste localitãti, însã pentru cã nu au fost încadrate la „comunale”, CJ Vaslui nu a alocat niciun leu pentru ele. „Din 2017, orasul Negresti nu mai primeste bani pentru repararea drumurilor pentru cã legea prevede ca acele fonduri sã fie alocate pentru drumurile comunale si judetene. Orasul Negresti are sase sate apartinãtoare cu specific rural, prin urmare drumurile de acolo se încadreazã usor la drumuri comunale. Numai cã Negrestiul nu e comunã, prin urmare noi suntem sãriti de la calcul. Nu acelasi lucru se întâmplã în alte judete din tarã. De exemplu, la Botosani, Consiliul Judetean a alocat fonduri si pentru drumurile aflate în administrarea oraselor. Acolo s-a putut, la Vaslui nu se poate! Am si eu ulite, am si eu drumuri care leagã satele, iar cele 40.000 de lei pe care Consiliul Judetean Vaslui le-a alocat UAT-urilor din judet erau un real sprijin pentru mine”, a mai precizat edilul orasului Negresti.

La Bãcesti, la recensãmânt au iesit mai putine persoane, însã în scriptele primãriei acestia existã. «Chiar dacã sunt plecati, ei vin acasã si stau 6 luni »

Numãrul populatiei, în scãdere, a lovit si în bugetul comunei Bãcesti. Primarul Horatiu Cãrãusu ne-a declarat cã anul acesta va avea cu peste 500.000 de lei mai putin la dispozitie. „Pânã anul trecut, bugetul se calcula în functie de populatia de la Statisticã, anul acesta, fãrã sã se facã prea mult tam-tam, fãrã sã fim anuntati si noi, s-a calculat în functie de recensãmânt. Asta înseamnã pentru bugetul comunei Bãcesti o diminuare de aproximativ 540.000 lei. Au diminuat sumele din TVA, care erau venituri sigure, si le-au mãrit pe cele din cotele pe impozitul pe venit, care sunt venituri variabile. În alte comune din judet, pierderile sunt si mai mari. Asta în timp ce cheltuielile au tot crescut si aici mã refer la salarii, la consumabile, la servicii. Ca sã vã dau un exemplu, când am intrat eu la primãrie, în comunã erau nouã asistenti personali pentru persoanele cu handicap, acum sunt vreo 60. Pentru persoanele cu handicap era stabilit un procent de 10%, anul acesta am fost avertizati cã vom pune cel putin 10%. Toate aceste cifre de la buget ne vor obliga sã ne gândim de douã ori atunci când vom dori sã atragem investitii, pentru cã ne va fi foarte greu sã asigurãm partea de cofinantare”, ne-a declarat Horatiu Cãrãusu.

„Îmi vine sã mã las de primãrie, e din ce în ce mai greu”

La Vulturesti, situatia e si mai dificilã, iar pentru a ne demonstra asta, primarul Adrian Brâncã ne-a arãtat cum a evoluat bugetul asigurat din sumele defalcate din TVA pentru echilibrare. „În anul 2023, acel buget asigurat din TVA s-a ridicat la valoarea de 1.194.000 lei. În anul 2024, am primit 730.000 lei din sumele defalcate din TVA, iar anul acesta am primit doar 410.000 lei, de aproape trei ori mai putin ca în urmã cu doi ani. În anul 2023, am primit de la Consiliul Judetean Vaslui, suma de 576.000 lei, anul trecut – 400.000 lei, anul acesta avem zero lei. Vã spun sincer cã sunt zile când mã gândesc tot mai serios sã mã las de primãrie. E din ce în ce mai greu! Norocul meu este cã am tinut datoriile din scurt, nu sunt probleme mari din acest punct de vedere. Am avut o problemã în trecut chiar cu LDP, societate aflatã în subordinea Consiliului Judetean Vaslui, cu care am fãcut o lucrare de peste 100.000 lei. Nu mi-a fost usor sã achit ce aveam de achitat fatã de ei si, nu stiu din ce motiv, am rãmas cu un rest de platã de 1.600 lei. Pentru suma aia, am fost dat în judecatã. Le-am plãtit peste un miliard de lei vechi, iar pentru o datorie de 1.600 lei m-au dat în judecatã. Nu era o problemã sã o plãtesc, dar mãcar dacã ne anuntau înainte sã meargã în instantã. V-am zis, norocul meu a fost cã nu ne-am aventurat pânã acum în tot felul de proiecte pe care sã nu le putem sustine financiar. Am preferat sã fac mai putin, dar bine si fãrã sã pun primãria în incapacitate de platã, decât sã alerg dupã zeci de proiecte si sã mã împotmolesc în datorii. Avem si acum niste plãti restante de fãcut, însã nu sunt de speriat. Mã sperie în schimb bugetul de anul acesta, care nu ne permite sã facem mare lucru. Ne va fi foarte greu fãrã sprijinul Consiliului Judetean Vaslui”, a afirmat primarul comunei Vulturesti. Edilii judetului Vaslui spun cã rezultatele recensãmântului, care au diminuat serios bugetele locale, au fost influentate de pandemie, dar si de faptul cã multi dintre vasluieni nu au fost gãsiti acasã atunci când recenzorii le-au bãtut la usã. Toate aceste persoane nu au mai fost luate în calcul pentru cã s-a considerat cã sunt plecate de prea mult timp din tarã si nu mai au domiciliul aici. „Toate aceste persoane au investit în tarã toti banii câstigati în strãinãtate, si-au construit case aici, si-au deschis afaceri, chiar dacã momentan locuiesc în alte tãri. Nu e firesc sã nu fie luate în calcul la recensãmânt pentru cã investitiile viitoare le vizeazã si pe ele. Statul nu mi-a dat 900 de lei pentru persoana X, pe motiv cã nu a gãsit-o acasã în momentul efectuãrii recensãmântului, dar eu, ca primar, anul acesta îi voi duce reteaua de apã la poartã, poate îsi va racorda locuinta si la reteaua de gaze naturale, cu alte cuvinte acea persoanã va beneficia de toate aceste investitii. Din ce bani voi ma realiza eu aceste investitii dacã statul îmi diminueazã bugetul”, a întrebat un alt primar de comunã.

Mai putin pentru Dezvoltare, mai mult pentru Functionare

CALCULE…În ultimii ani, banii care au venit în judetul Vaslui au fost directionati în primul rând cãtre plata salariilor aparatului bugetar pentru cã asa prevede legea. Dupã ce s-a asigurat bugetul salariilor, se alocã fonduri pentru ca institutiile statului sã poatã functiona, apoi, din ce bani mai rãmân, se mai duc si cãtre Dezvoltare. Vasluiul se numãrã printre judetele unde Functionarea este mult mai costisitoare decât Dezvoltarea, spre deosebire de alte judete din tarã. Spre exemplu, Consiliul Judetean Prahova s-a angajat sã investeascã anul acesta în Dezvoltare nu mai putin de un miliard de lei, adicã de douã ori mai multi bani decât va cheltui pentru functionare – salarii, utilitãti, consumabile. De departe, campion la acest raport dezvoltare/functionare rãmâne Consiliul Judetean Bihor. Chiar dacã bugetul propus este mai mic decât cel de anul trecut, cheltuielile pentru investitii sunt de peste douã ori mai mari decât cele pentru functionare, respectiv 900 de milioane de lei fatã de 430 de milioane. Si Brasovul va directiona mai mult de jumãtate din buget cãtre investitii anul acesta. Din cele 770 de milioane de lei de care va dispune în 2025, CJ Brasov alocã 437 de milioane programului de investitii. La fel, Bacãul (439 de milioane din cele 755 de milioane de lei de care va dispune anul acesta) si Suceava (402 milioane din totalul de 773 de milioane de lei). Bugetul general al judetului Vaslui pe anul 2025, la capitolul cheltuieli, a scãzut comparativ cu cel de anul trecut, de la 678 milioane lei, la 627 milioane lei. Suma alocatã anul acesta pentru sectiunea de functionare se ridicã la 340.424.298 lei, în timp ce sectiunii de dezvoltare i-a fost alocatã suma de 287.556.000 lei.