DECIZII… Dosarul de corupție al fostului primar al comunei Găgești, Tiberiu Lorin Coatu, ajuns în instanță în urmă cu 10 ani, intră într-o nouă fază după ce, conform unei decizii a Curții Constituționale, a fost constată nulitatea absolută a procedurii de cameră preliminară. Mai mult, judecătorii au decis “reluarea procedurii de cameră preliminară de către judecătorii de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Vaslui, începând cu stabilirea unui termen de 20 de zile în cuprinsul cărora pot fi formulate cereri și excepții”. Decizia nu este definitivă și ultimul cuvânt îl vor avea, în cel mai scurt timp, magistrații Curții de Apel Iași. Cu toate acestea, rejudecarea acestui dosar nu va aduce nimic nou și inculpații rămași nu vor avea parte de niciun fel de surpriză neplăcută. Mai mult, în urmă cu aproximativ un an, magistrații curții de Apel, cei care au acceptat cererea DIICOT de retrimitere a dosarului spre rejduecare, spuneau că judecătorii vasluieni au tratat acest dosar cu multă larghețe. Judecătorii Curții de Apel au mai spus despre soluția dată în dosar că este “o narațiune anacronică” sau un “amalgam de detalii fără nicio analiză”.
Dosarul de corupție al fostului primar al comunei Găgești, trimis în judecată alături de angajațiai primăriei și oameni de afaceri hușeni, intră într-o nouă etapă, chiar dacă și aceasta se va dovedi una fără niciun rezultat. Și asta după ce judecătorii au constatat, având la bază o decizie a Curții Constituționale, “nulitatea absolută a procedurii de cameră preliminară și, în consecință, desființează în integralitate încheierea finală de cameră preliminară, pronunțată la data de 17.12.2015 de judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Vaslui, prin care s-au respins cererile si excepțiile formulate de către inculpații Ursu Andrei, Chelaru Maricica, Cocuz Irinel, s-a constatat legalitatea sesizării instanței. Dispune reluarea procedurii de cameră preliminară de către judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Vaslui, începând cu stabilirea unui nou termen de 20 de zile în cuprinsul căruia pot fi formulate cereri si excepții. Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicare. Pronunțată, prin punerea minutei hotărârii la dispoziția părților și a procurorului”, se arată în decizia instanței. Miza acestui dosar pare să fie, în condițiile în care faptele de corupție nu mai pot fi pedepsite, fiindcă a intervenit prescripția, recuperarea prejudiciului. Dar și în acest caz, inculpații au avut timp să-și pună averea la adăpost. S-a ajuns la rejudecare, fiindcă procurorii DIICOT au făcut apel, iar răspunsul Curții de Apel Iași a uimit pe toată lumea. Magistrații ieșeni au trimis dosarul spre rejudecare deoarece au considerat că soluționarea dosarului de către Tribunalul Vaslui a fost făcută superficial. Astfel, instanța de la Iași decide rejudecarea pentru că prin hotărârea Tribunalului Vaslui se încalcă normele CEDO. Motivarea Curții de Apel Iași tranșează într-o manieră transparentă situația, făcând lumină în acest caz: judecătorul de la Tribunalul Vaslui a greșit! Decizia de rejudecare a unui dosar, aflat pe rolul instanțelor de aproape 10 ani, este una care arată vulnerabilitățile sistemului de justiție. Deși beneficiază de salarii colosale, există judecători care uneori tratează cu superficialitate actul de justiție, care practică metoda “copy-paste” a rechizitoriului în hotărâri, fără o analiză judicioasă proprie a probelor, fără prezentarea unor argumente juridice, fără o motivare clară a soluțiilor. De această dată, o instanță de control judiciar a ales să nu acopere greșelile instanței de fond. “Analizând considerentele sentinței apelate, Curtea constată că după preluarea integrală a conținutului rechizitoriului, prima instanță prezintă o narațiune anacronică a prezumatelor fapte și acțiuni puse în sarcina celor cinci inculpați din care nu pot fi decelate situațiile de fapt corespunzătoare fiecărei acuzații în parte aduse fiecărui inculpat și din care probe concrete au fost desprinse aceste situații de fapt. Or, judecătorul fondului avea obligația legală de a prezenta, în considerentele sentinței pe care a pronunțat-o, o motivare completă și concretă a soluțiilor dispuse, atât pe latura penală, cât și pe latura civilă a cauzei, fundamentată într-o manieră coerentă și inteligibilă pe analiza coroborată a întregului probatoriu administrat în cauză, nicidecum să ofere un amalgam de detalii de fapt și aspecte de drept, cu redarea în calup a probatoriului fără a efectua o analiză a acestuia și a prezenta concluzia la care a ajuns în urma acestei analize”, au subliniat cei doi judecători ai Curții de Apel Iași.
