DEZVĂLUIRI… Fostul prefect al județului Vaslui, profesorul Ciprian Iftimoaei, s-a aflat zilele trecute în studioul Vremea Nouă, unde a discutat, alături de redactorii Gelu Irimia și Flavius Ghiorghieș, mai multe subiecte de actualitate, printre care și reangajarea la stat a “tinerilor” pensionari, foști procurori, șefi de poliție sau ofițeri ai serviciilor de informație. Ciprian Iftimoaei ne-a declarat că această practică devenise deja un obicei încă de pe vremea când el preluase conducerea Prefecturii Vaslui, adică anul 2007. La câteva săptămâni după ce a fost numit prefect, Ciprian Iftimoaei s-a trezit în birou cu o angajată a instituției, care i-a recomandat să își angajeze consilier o persoană cu experiență, dat fiind faptul că atunci era cel mai tânăr prefect din țară. Iftimoaei avea să afle că cel care dorea să se angajeze la cabinetul Prefectului Județului Vaslui erau un proaspăt pensionar în vârstă de 58 de ani, care lucrase în cadrul Serviciului Român de Informații. “Am refuzat categoric propunerea doamnei respective, i-am spus că nu este nevoie de un asemenea consilier în cadrul cabinetului, întrucât prefectul, prin funcția sa, este beneficiar de informații de securitate națională și primește, în mod direct, note informative din partea Serviciului Român de Informații, de la Direcția Protecție Internă a Ministerului de Interne și punctual se mai pot primi informații și de la Direcția Contrainformații și Securitate Militară”, a declarat fostul prefect al județului Vaslui în timpul emisiunii Vremea Adevărului. În exclusivitate pentru ziarul Vremea Nouă, Ciprian Iftimoaei a relatat și un episod care l-a avut în prim-plan pe Dumitru Buzatu, episod care demostrează cât de mult s-a îmbătat de putere fostul președinte al Consiliului Județean Vaslui.
În prezent director adjunct al Direcției Județene de Statistică Iași și conferențiar universitar doctor în cadrul Facultății de Științe Politice și Administrative din cadrul Universității “Petre Andrei” Iași, Ciprian Iftimoaei a fost prefect al județului Vaslui în perioada august 2007-martie 2009 și octombrie 2009 – februarie 2010. De asemenea, el a ocupat funcția de subprefect al județului Vaslui, în perioada februarie 2010 – mai 2012. În 2007, când a preluat conducerea Prefecturii, Ciprian Iftimoaei avea doar 31 de ani și era cel mai tânăr prefect din țară, situație de care au încercat să profite unele persoane, mai mult sau mai puțin binevoitoare. La fel cum se întâmplă și azi, când instituțiile statului sunt înțesate de foști procurori, polițiști și ofițeri ai serviciilor secrete, și în urmă cu 18 ani aceștia își căutau de muncă imediat după ieșirea la pensie. “M-am confruntat și eu cu un astfel de caz, chiar în primele săptămâni de activitate, când doream să îmi formez cabinetul de prefect. Țin minte că a venit o colegă din Instituția Prefectului Județul Vaslui, nu mai contează numele acum, și mi-a spus că trebuie să angajez pe cineva foarte important și competent, care urma să mă ajute în activitatea mea, de prefect al județului. Am rugat-o să îmi spună despre cine este vorba, câți ani are, iar doamna mi-a zis că domnul respectiv lucrase într-un serviciu de informații și că are vreo 58 de ani. Eu deja aveam o listă a profesorilor de la facultate, care îmi recomandaseră studenți masteranzi, pe care să-i angajez la prefectură. I-am arătat doamnei lista respectivă, mai erau și alte recomandări, evident de la partidul care m-a susținut pentru a ocupa această funcție. Am refuzat categoric propunerea doamnei respective, i-am spus că nu este nevoie de un asemenea consilier în cadrul cabinetului, întrucât prefectul, prin funcția sa, este beneficiar de informații de securitate națională și primește, în mod direct, note informative din partea Serviciului Român de Informații, de la Direcția Protecție Internă a Ministerului de Interne și punctual se mai pot primi informații și de la Direcția Contrainformații și Securitate Militară . Am preferat să lucrez direct cu persoane care aveau atribuții în sensul ăsta”, a declarat Ciprian Iftimoaei la emisiunea Vremea Adevărului.
“Nimeni nu știe nimic despre ei”
Un alt subiect abordat în cadrul emisiunii a fost cel al lipsei forței de muncă, problemă cu care se confruntă toate județele din regiunea Moldovei. Fostul prefect al județului Vaslui a declarat că resursă umană locală este, însă instituțiile statului nu știu cum să o valorifice. “În România, 22% din tinerii cu vârsta între 15 și 29 de ani nu muncesc, nu învață, nu urmează nicio formă de pregătire profesională și nimeni nu întreabă nimic despre ei. Asta în timp ce peste tot unde ne ducem clamăm lipsa forței de muncă. În Comisia de Dialog Social de la Iași eu i-am întrebat pe cei de acolo ce lipsă a forței de muncă avem în acest județ? Iar toți cei din patronate mi-au spus că ei nu găsesc oameni care să muncească. Populația rezidentă a Iașului este de aproape 780.000 de persoane, din care resurse de muncă sunt în jur de 520.000 de persoane. Rata de ocupare, care înseamnă numărul de persoane cu loc de muncă raportat la resursa de muncă, era de aproape 53% în județul Iași, cel mai mare pol economic al regiunii și noi vorbim de criză a forței de muncă. Avem atâția tineri care nu muncesc, nu învață, probabil trăiesc pe banii părinților care sunt plecați la muncă în străinătate, probabil merg ei la muncă în străinătate, ca sezonieri, dar acești tineri nu sunt angajați, nu se regăsesc în statisticile oficiale. Pe acești tineri, care sunt în toate județele, nu doar la Iași, trebuie să-i aducem în câmpul muncii”, a mai afirmat Iftimoaei. Acesta spune că toți acești tineri, nebăgați în seamă de statul român, devin cei mai mari fani ai discursurilor suveraniste, cu care unii candidați se prezintă în campania electorală. “Vorbim de un segment de populație, așa cum am mai spus, despre care nu știm prea multe, sociologic vorbind. Nu știm ce gândesc acești tineri, ce valori au, ce principii, iar împreună cu cei nemulțumiți, formează un bazin semnificativ al persoanelor care au dezvoltat un soi de frustrare, de deznădejde, de nemulțumire față de cei care conduc și care nu găsesc răspuns la întrebările lor. Omul este, în mod natural, tentat să pună cauzele problemelor pe care le are pe seama unui factor extern. Îi este mai ușor să arate cu degetul spre prefect, spre președintele Consiliului Județean, spre primar, să spună că ei sunt principalii vinovați pentru situația în care el se află, în loc să recunoască, printre altele, că nici el nu a fost preocupat prea mult de școală, nu caută un loc de muncă, nu accesează programe de formare profesională. Trist este că dacă ne uităm la performanțele țării, acești oameni nemulțumiți au și ei dreptate. Cum să nu îi dai dreptate unuia care îți spune că deficitul țării a ajuns la 50 și ceva la sută din PIB, că datoria făcută anul trecut e dublă față de anul 2023. Toți cei vinovați de această situație vin acum și ne spun că soluția este să tăiem, să strângem cureaua”. Discursul anti-Uniunea Europeană prinde din ce în ce mai mult în rândul românilor, asta și pentru că toți cei care au avut de gestionat fondurile europene de ordinul miliardelor de euro, nu au prioritizat investițiile. Astfel, azi, în multe comune vasluiene continuă să se circule pe drumuri de pământ, casele nu sunt racordate la rețeaua de apă și canal, dispensarele lipsesc cu desăvârșire, în schimb avem stații de încărcare a mașinilor electrice și biblioteci virtuale. “În România ultimilor ani s-au implementat foarte multe proiecte, cu bugete foarte mari, însă care nu au fost bine prioritizate sau care nu au produs dezvoltare. Un proiect care să-ți producă dezvoltare este autostrada. În regiunea Moldovei, două orașe care s-au diluat din punct de vedere economic, vor renaște în următorii ani. Este vorba despre Roman și Pașcani. Și județul Vaslui se va dezvolta datorită acestor autostrăzi pentru că proiecte de asemenea anvergură nu pot aduce doar beneficii locale, privind doar un oraș sau un județ. Politicile greșite sunt atunci când bagi 10 milioane de euro într-un proiect, haideți să îl denumim Centrul de Afaceri, unde ai o sală de culturism, un bar și o sală unde se organizează tot felul de conferințe. Astfel de investiții întâlnim peste tot, cum a fost, de exemplu și acel spital modular, care a costat aproape 14 milioane de euro și care acum e mâncat de rugină. Aceste proiecte nu produc dezvoltare. Prin investițiile publice pe care le faci trebuie urmărite atragerea oamenilor de afaceri, a creării locurilor de muncă pentru a avea și mai mulți bani la bugetul local. La noi se procedează invers: se identifică programe de finanțare, apoi vin tot felul de companii care urmăresc să dea lovitura și care se apucă de construit stații de alimentare cu energie electrică inclusiv în mediul rural, acolo unde nu găsești nicio mașină electrică”, a mai precizat fostul prefect al județului Vaslui.
Iftimoaei și beția puterii: “trebuie să recunosc, am experimentat-o”
Deși au trecut mai bine de 12 ani de când a părăsit prefectura, Ciprian Iftimoaei nu s-a depărtat de realitățile locale, fiind la curent cu tot ceea ce se întâmplă în județul Vaslui. Acesta a relatat și un episod care l-a avut în prim-plan pe Dumitru Buzatu, cel care se vedea de neschimbat din funcția de președinte al Consiliului Județean. Întrebat cum a văzut arestarea, din anul 2023, a pescarului de șpăgi, Ciprian Iftimoaei a răspuns: “Am fost șocat. Nu credeam că un om atât de abil ca domnia sa o să se expună la asemenea situație. (…) Pe 2 aprilie 2019 am fost invitat la Vaslui, cu ocazia Zilei Instituției Prefectului. Am participat la eveniment alături de foștii prefecți ai județului. La un moment dat, a venit și domnul Buzatu, iar ce ne-a transmis atunci ne-a luat fața la toți. Ne-a zis așa: <<când ați fost numiți în această funcție și ați venit la Vaslui, unii și de prin alte părți, eu eram aici. Când ați plecat, eu tot aici am fost. Iată, acum veniți și la sărbătoarea voastră, iar eu tot aici sunt. Și dacă va fi să vă mai perindați pe aici, toți cei care ați condus Prefectura Vaslui, să știți că tot aici o să mă găsiți>>. Nu a mai contat ce am spus noi. Atunci m-am gândit că nu e tocmai bună această gândire. Orice formă de putere corupe, iar puterea absolută corupe în mod absolut și asta v-o spun din experiență proprie. Trebuie să recunosc asta! În momentul când am ajuns prefect la vârsta de 31 de ani, se învârtea girogarul altfel. Mă uitam în oglindă și mi se părea că sunt mai frumos, mai înalt decât sunt în realitate. Toate doamnele și domnișoarele zâmbesc altfel, toți cei din jurul tău sunt mai respectuoși, de ajungi să crezi că ești mai frumos, mai deștept și că meriți mai mult. Deodată cazi în cealaltă extremă, deși ocupi o funcție temporară”.
