Noaptea trecerii dintre ani este un moment aparte în multe din culturile lumii.De asemenea, este un moment magic si în traditia popularã româneascã. Este un moment în care are loc înfruntarea dintre vechiul si noul an, un moment în care timpul se oprește în loc pentru a-si putea continua curgerea sa permanentã, un moment în care timpul “se reînnoieste”, anul vechi se “îngroapã”, iar cel nou abia se naste. Este cunoscut de aceea si sub numele de „Îngropatul Anului”. Am cules pentru voi câteva dintre traditiile, superstitiile si credintele legate de noaptea dintre ani, noaptea de Revelion.
REVELIONUL La cumpãna dintre ani, de obicei se stabileste bilantul realizãrilor si trebuie sã lãsati în urmã toate cele rele, cum se spune, si pregătiti-vã cu bucurie pentru un nou an, asa cum în gândirea popularã în noaptea de Anul Nou se reia ciclul cosmic, se restabileste ordinea în întregul univers. Revelionul nu este altceva decât un ceremonial funerar al antichitãtii geto-dacice, ocazionat de moartea si renasterea simbolicã a primului zeu al omenirii, Anul, si a timpului calendaristic cu care se confundã, în noaptea de 31 decembrie spre 1 ianuarie. Timpul obiectiv, care curge spre infinit, liniar si fãrã întoarcere, este oprit, dupã 365 de zile, si întors, precum ceasornicul, de la început. Întoarcerea simbolicã a timpului în noaptea de Revelion a fost asimilatã cu moartea divinitãtii adorate, iar reluarea numãrului zilelor, cu nasterea acesteia.
Datini si obiceiuri la români, în preajma Anului Nou
În preajma Anului Nou, românii se pregãtesc pentru trecerea pragului dintre ani. Datinile si obiceiurile legate de familie si idealuri reprezintã credinte si mituri strãvechi, componente ale culturii noastre traditionale. Ideea înnoirii timpului supravietuieste în calendarul popular, unde „sfintii” sunt tineri, maturi si bãtrâni, dupã cum s-au împărtit sãrbãtorile. Cei de la începutul anului sunt tineri (Sfântul Vasile, Dragobete, Sângiorz), la mijlocul anului sunt maturi (Sfântul Ilie, Sfânta Maria), iar ultimii sãrbãtoriti sunt, fãrã exceptie, bãtrâni (Mos Nicolae, Mos Ajun, Mos Crãciun ).
Despre Plugusor
Urare traditionalã la români în preajma Anului Nou, plugusorul a pãstrat scenariul ritualic al unei invocãri magice cu substrat agrar. El e întotdeauna însotit de strigãturi, pocnete de bici si sunete de clopotei, dar plugul adevărat, tras de boi, a fost înlocuit cu timpul de un plug miniatural, mai usor de purtat, sau de buhaiul care imită mugetul boilor. Textul plugusorului si-a pierdut astãzi caracterul de incantatie magicã. Recitatã într-un ritm vioi, urarea devine tot mai veselã, mai optimistã, pe mãsurã ce se apropie de sfârsit.
