SĂ NU UITĂM… Astăzi, 19 ianuarie 2025, se împlinesc 135 de ani de la nașterea lui Ștefan Procopiu, unul dintre cei mai importanți savanți români, recunoscut pe plan internațional pentru contribuțiile sale în fizică. Născut la Bârlad, Procopiu a fost un om de știință, ale cărui lucrări au pus bazele unor concepte fundamentale precum magnetonul Bohr-Procopiu și Efectul Procopiu. Studiile sale despre magnetism și proprietățile materialelor au avut un impact semnificativ asupra tehnologiei moderne, influențând domenii diverse, de la memoriile magnetice la fizica experimentală. De-a lungul carierei sale, a fost profesor universitar, membru al Academiei Române și autor a peste 170 de lucrări științifice. Prin munca sa de cercetător, Procopiu, a contribuit la progresul global al fizicii.
Astăzi, 19 ianuarie 2025, se împlinesc 135 de ani de la nașterea unei personalități remarcabile a științei românești și mondiale: Ștefan Procopiu. Fizician, profesor universitar, inventator și academician, Procopiu a fost o minte strălucită care a îmbogățit domeniul fizicii prin descoperirile sale și prin contribuția la dezvoltarea învățământului universitar. Născut la Bârlad, Ștefan Procopiu a urmat cursurile Liceului „Gheorghe Roșca Codreanu”, unde și-a format bazele pentru cariera sa ulterioară. Absolvent al Facultății de Științe din Iași, el a continuat să-și aprofundeze studiile la Sorbona, sub îndrumarea unor savanți precum Marie Curie și Paul Langevin. În această perioadă a realizat descoperiri esențiale, inclusiv fenomenul de depolarizare a luminii – cunoscut astăzi ca „Efectul Procopiu” – și magnetonul Bohr-Procopiu, un concept fundamental în fizica modernă.
CARIERA ACADEMICĂ… Ștefan Procopiu a fost profesor la mai multe instituții din România, amintim activitatea sa la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, unde a condus Catedra de Gravitație, Căldură și Electricitate între 1925 și 1962. A fost decan al Facultății de Electrotehnică de la Politehnica „Gheorghe Asachi” din Iași și al Facultății de Științe de la Universitatea din Iași.
De-a lungul carierei sale, Procopiu a publicat 177 de lucrări științifice, a fondat laboratoare moderne de fizică experimentală și a fost profesor pentru generații de studenți la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași. De asemenea, el a fost membru în Comisia Mondială care făcea propuneri pentru Premiul Nobel, bucurându-se de o mare recunoaștere internațională. Astăzi, licee și instituții educaționale îi poartă numele, iar moștenirea sa continuă să inspire, amintim Liceul „Ștefan Procopiu” Vaslui.
Descoperiri științifice
EFECTUL PROCOPIU… O descoperire importantă din domeniul fizicii magnetismului, realizată de Ștefan Procopiu. El a studiat cum se comportă materialele feromagnetice (cum ar fi fierul sau nichelul) atunci când sunt străbătute de curenți electrici alternanți, adică curenți care își schimbă direcția periodic. Ștefan Procopiu a observat ceva neobișnuit: Dacă firul prin care trece curentul alternativ este realizat dintr-un material feromagnetic (cum ar fi un fir de fier), la un moment dat, în bobina în care se află firul se induce un semnal electric. Acest lucru nu ar trebui să se întâmple în condiții normale, dar Procopiu a demonstrat că la trecerea curentului electric, domeniile magnetice din firul feromagnetic încep să oscileze și să „iasă” din planul lor obișnuit. Această mișcare generează un câmp magnetic suplimentar, care induce tensiunea observată. Descoperirea a însemnat un avans tehnologic important pentru domeniul fizicii, iar Efectul Procopiu a contribuit la dezvoltarea unor dispozitive precum memoriile magnetice, care sunt utilizate pentru stocarea datelor în calculatoare și alte aparate electronice.
PREMIUL NOBEL… Ștefan Procopiu ar fi putut fi laureat al Premiului Nobel, având în vedere contribuțiile sale științifice. În 1912, în ultimul an de facultate, el a descoperit formula magnetonului, momentul magnetic al electronului. Descoperirea sa, publicată în 1913, reprezenta o realizare științifică de excepție, în înțelegerea structurii atomului și a comportamentului magnetic al particulelor. Cu toate acestea, circumstanțele istorice și izolarea academică a României din acea perioadă, agravate de izbucnirea Primului Război Mondial, au împiedicat recunoașterea internațională a descoperirii sale. În 1918, Niels Bohr, celebrul fizician danez, a calculat același moment magnetic și l-a folosit în teoria sa despre modelul atomic, lucru care i-a adus Premiul Nobel în 1922. Magnetonul a fost ulterior denumit „Magnetonul Bohr-Procopiu”, în semn de recunoaștere postumă a contribuției lui Procopiu. Dacă descoperirea sa ar fi fost cunoscută mai larg la momentul publicării, existau șanse mari ca savantul român să fi fost nominalizat pentru prestigiosul premiu.
Daca avea ceva sânge de evreu, lua la sigur premiul Nobel 🤫
Băi nea caisă care scrii articolul,corect era personalități bârlădene, las-o mai moale cu personalități vasluiene că nu prea aveți,sau mai bine zis lipsesc cu desăvârșire.
Cat de tampita mi se pare discutia asta barladeni/vasluieni. E judetul Vaslui si toti sunt vasluieni, cat o sa mai purtati discutia asta de clasa a 2a, smiorcaiala.
Daca tot te dă corectitudinea afara din casa, du-te până la Tutova, locul unde s-a născut! Dar ce scriu eu, zi-ne ceva de cartierul unde părinții au avut casa, ca nici Tutova nu merita menționată!