FILE DE ISTORIE LOCALÃ…În martie 1934, satul Oltenesti din judetul Fãlciu (azi Vaslui) a fost lovit de alunecãri de teren care au distrus zeci de case si au schimbat complet peisajul. Din cauza unei ierni grele si a unei primãveri ploioase, solurile argiloase din zonã s-au înmuiat si au devenit instabile, iar pãmântul a început sã se deplaseze, înghitind gospodãrii si drumuri. În doar câteva zile, întregul sat a fost dat peste cap: fântâni au fost mutate, copaci au dispãrut în pãmânt, iar familii întregi au rãmas fãrã adãpost. Oamenii erau îngroziti, iar autoritãtile locale au intervenit pentru a evacua satul si a distribui ajutoare. Prefectul judetului a cerut sprijin guvernamental, iar expertii au încercat sã înteleagã cauzele fenomenului. Totusi, reconstructia a fost dificilã, iar multi dintre localnici au pierdut tot ce aveau. Tragedia de la Oltenesti rãmâne una dintre cele mai grave alunecãri de teren din Moldova, arãtând cât de neputinciosi suntem uneori în fata fortelor naturii si cât de important este sã ne pregãtim pentru astfel de situatii.
Alexandru Profiri
În primãvara anului 1934, satul Oltenesti, situat atunci în judetul Fãlciu (astãzi în judetul Vaslui), a fost scena unui fenomen geologic de proportii catastrofale. Alunecãrile de teren care au avut loc în acea perioadã au distrus complet zeci de gospodãrii, au schimbat configuratia satului si au semãnat panicã în rândul locuitorilor. Relatãrile vremii, consemnate de publicatii precum Dimineata si Adevãrul, descriu cu lux de amãnunte desfãsurarea tragediei si urmãrile ei devastatoare. Dezastrul din Oltenesti, petrecut în martie 1934, nu a fost doar o tragedie localã, ci un semnal al fragilitãtii mediului geologic din regiunea Moldovei de mijloc. Evenimentul a scos la ivealã vulnerabilitãti structurale, dar si capacitatea de adaptare a comunitãtilor afectate. Pe fondul unei primãveri atipic de umede si al unui substrat geologic predispus instabilitãtii, pãmântul însusi a devenit un inamic neprevãzut, înghitind case, grãdini si vieti construite cu greu de-a lungul generatiilor.
Contextul geologic: o regiune predispusã la instabilitate
Regiunea dintre Siret si Prut, unde este situat satul Oltenesti, se remarcã printr-o compozitie geologicã diversã, dar si instabilã. Solurile argiloase, combinate cu infiltrarea apelor subterane si schimbãrile de temperaturã din timpul topirii zãpezilor, au creat o retetã pentru un dezastru iminent. Straturile de rocã argiloasã, saturate cu apã, au devenit lubrifiate, pierzându-si coeziunea si declansînd miscãrile de masã. Fenomenul a fost agravat de o iarnã grea, urmatã de o primãvarã cu temperaturi ridicate care au accelerat topirea zãpezilor. Aceasta a dus la suprasaturarea solului si la formarea unor surse subterane de apã care au destabilizat straturile superioare. În mai putin de douã sãptãmâni, regiunea a fost martorã la o serie de evenimente geologice care au modificat ireversibil relieful local.
Primul semn al dezastrului
Fenomenul a fost observat pentru prima datã la începutul lunii martie, odatã cu topirea zãpezilor si încãlzirea vremii. În partea de vest a satului, terenul a început sã se deplaseze lent, provocând prãbusirea primelor locuinte. Casele construite mai solid au rãmas în picioare, dar crãpãturile adânci din pereti le-au fãcut nelocuibile. Apele subterane, despre care se credea cã se aflã în zonã, au fost considerate responsabile pentru începutul acestor deplasãri. Locuitorii au fost evacuati si adãpostiti în partea de est a satului, consideratã mai sigurã, însã linistea lor a fost de scurtã duratã. În mai putin de 48 de ore, situatia a scãpat complet de sub control. O întreagã stradã a fost înghititã de pãmânt, iar pe locul acesteia au apãrut vii si livezi. Într-o scenã parcã desprinsã dintr-un cosmar, o fântânã întreagã a fost mutatã la 100 de metri distantã, ajungând în curtea unui vecin, cu tot cu izvoare si apã. De asemenea, multi copaci s-au scufundat complet, rãmânând vizibile doar vârfurile lor.
Un sat transformat
Înainte de dezastru, Oltenesti era cunoscut ca un sat de rãzesi, având o organizare comunitarã bazatã pe proprietãti mostenite din generatie în generatie. Casele, construite în mare parte din materiale de bazã: lemn si lut, au fost însã vulnerabile în fata unui fenomen atât de violent si imprevizibil. Locuitorii, obisnuiti cu provocãrile naturii, nu erau însã pregãtiti pentru amploarea alunecãrilor de teren. Primele semne ale dezastrului au apãrut lent, sub forma unor fisuri în pãmânt si a deplasãrii unor gospodãrii, dar în câteva zile, pãmântul însusi s-a transformat într-o fortã distructivã. Strãzi întregi au fost distruse, iar vieti construite de-a lungul decadelor au fost spulberate în câteva ore. În câteva zile, terenul din Oltenesti si din satele învecinate, precum Târzii si Pâhna, a suferit transformãri dramatice. Relatãrile presei vremii descriu scene haotice: râpele au devenit terenuri drepte, dealurile au fost transformate în prãpãstii, iar locuintele si drumurile au fost fãcute una cu pãmântul. Zeci de hectare de teren cultivabil au fost distruse, iar zeci de familii au rãmas fãrã adãpost. „Pãmântul a pleznit ca un borcan”, scria un jurnalist de la Dimineata, evidentiind efectele dramatice ale deplasãrilor geologice. Unul dintre cele mai socante cazuri a fost cel al gospodãriei plugarului Matei Moisan Sava, unde jumãtate din casã a rãmas pe loc, iar cealaltã jumãtate a fost deplasatã la o distantã considerabilã. O moarã aflatã la marginea soselei a fost împinsã în mijlocul unui iaz, transformându-se într-o insulã.
Impactul asupra locuitorilor
Pentru cei aproximativ 800 de locuitori ai satului Oltenesti, tragedia a fost de o amploare fãrã precedent. Panica si disperarea au cuprins comunitatea. Neveste cu copii în brate priveau neputincioase la ruinele gospodãriilor lor, încercând sã înteleagã ceea ce pãrea de neînteles. „Panica întâmplãrii si a alteia eventuale îi tine sub teroare”, nota presa. Unul dintre cei mai afectati locuitori a fost Gheorghe Cãlãrasu, un angajat CFR care reusise sã îsi construiascã o gospodãrie prosperã, cu mai multe clãdiri si anexe. În doar câteva ore, totul a fost transformat în moloz. Aceeasi soartã au avut-o si gospodãriile altor familii, printre care Neculai Ratã, Ion Drãgut si Grigore Alexandru. Prefectul judetului, avocatul D. Enciu, a fost printre primii reprezentanti ai autoritãtilor care au ajuns la fata locului. Potrivit mãrturiilor sale, situatia era de-a dreptul apocalipticã: zgomote subterane, crãpãturi adânci si o populatie coplesitã de groazã. El a luat mãsuri urgente pentru evacuarea locuitorilor afectati si a solicitat sprijin guvernamental.
Fenomenul geologic în context regional
EFECT GENERAL…Alunecãrile de teren din Oltenesti nu au fost un caz izolat. Fenomene similare au fost raportate si în alte pãrti ale Moldovei de mijloc si de sud, în judetele Fãlciu, Tutova si Vaslui. În anul precedent, în 1933, satele Popesti, Sãlceni si Grãjdeni din judetul Tutova fuseserã afectate de scufundãri de teren, desi la o scarã mai micã. Explicatiile geologice oferite de experti indicau o combinatie de factori care au contribuit la producerea acestor fenomene: topirea rapidã a zãpezilor, inundatiile si structura fragilã a straturilor geologice din regiune. În unele cazuri, fenomenele au fost însotite de disparitia izvoarelor si a fântânilor, urmatã de aparitia altora noi, unele temporare, altele permanente. În judetul Fãlciu, transformãrile au afectat inclusiv cursurile râurilor, care si-au micsorat debitul sau si-au schimbat albiile.
Mãsuri de ajutor si reconstructie 
FILE DE ISTORIE…Autoritãtile centrale si locale au încercat sã sprijine populatia sinistratã. Prefectul D. Enciu a dispus distribuirea de lemne si provizii, precum si alocarea unui izlaz comunal pentru ca familiile afectate sã-si reconstruiascã locuintele. Ministrul de Interne, Constantin Inculet, a promis ajutoare financiare si a trimis o comisie tehnicã pentru a evalua situatia si a analiza posibilitatea strãmutãrii populatiei. De asemenea, s-a subliniat necesitatea construirii de locuinte în zone sigure, ferite de alunecãri de teren, însã procesul a fost îngreunat de lipsa resurselor si de complexitatea fenomenelor geologice din regiune.
Concluzii
DEZASTRU…Alunecãrile de teren din Oltenesti, martie 1934, rãmân unul dintre cele mai dramatice episoade din istoria geologicã a Moldovei. Transformãrile suferite de teren si distrugerile provocate au lãsat urme adânci atât în peisaj, cât si în memoria comunitãtii. Într-o epocã în care cunostintele despre astfel de fenomene erau limitate, evenimentele de la Oltenesti au reprezentat un semnal de alarmã cu privire la fragilitatea echilibrului natural si la nevoia de a gãsi solutii pentru protejarea comunitãtilor expuse riscurilor geologice. Astãzi, astfel de evenimente ne reamintesc cât de puternice pot fi fortele naturii si cât de important este sã învãtãm din trecut pentru a preveni tragedii similare în viitor.
