Ajutor din inima de crestin
VESTE BUNÃ! Povestea lui George, pustiul de clasa a II-a, care îi cerea acum câteva zile lui Mos Crãciun o pereche de ochelari, în locul celor pe care îi pierduse de curând, n-a rãmas fãrã ecou! Un om bun, de departe, s-a oferit sã-i îndeplineascã dorinta: i-a cumpãrat ochelarii potriviti si, mai mult decât atât, pentru prima oarã în viata lui, George a fost dus, împreunã cu surioara mai micã, într-o… cofetãrie!
NOROC N-a fost Mos Crãciun cel care i-a adus ochelarii lui George, ci a fost o doamnã din Husi, care si-a dorit sã facã o faptã frumoasã. Fiica sa, aflatã în altã tarã, a citit pe internet despre supãrarea copilului ce si-a pierdut ochelarii, precum si despre neputinta pãrintilor de a-i cumpãra altii, si a decis sã o trimitã pe mama sa sã-i facã bãietelului aceastã bucurie. “Doamna a fost foarte bunã cu noi. M-a luat pe mine si pe mama si am fost la doctor, a plãtit tot si acum am fost si am luat ochelarii de la cabinet. Vãd totul cu ei, vãd foarte bine”, spune, timid, copilul, în timp ce aratã si snurul care i-a fost luat, tocmai pentru a fi mai sigur cã nu se mai întâmplă sã-i piardã ca pe ceilalti.
I-a dus pe copii la cofetãrie, acolo unde…nu-si aminteau sã mai fi fost vreodatã!
BINEFÃCÃTOARE “Nu ne-a spus cum o cheamã. E o doamnã modestã, credincioasã, care nu ne-a spus cum o cheamã. A venit la scoalã la bãiat, a vorbit si cu doamna lui învãtãtoare, care si dânsa, personal, i-a multumit pentru gestul nemaipomenit, de a-i lua ochelari. Apoi, ne-am dus cu dumneaei în oras, la cabinetul medicului, a vorbit pentru ochelari si a plătit tot. Dupã aceea, a vrut sã le ia la amândoi (si lui George si Adinei) câteva lucruri de îmbrãcat si a mai vrut ceva foarte frumos: sã îi ducã la cofetãrie, sã le dea câte o prãjiturã. Eu i-am mai adus odatã la cofetãrie, demult, cred cã au trecut vreo 5 ani, dar erau mici si nu stiu dacã îsi mai amintesc”, spune Victoria. Într-adevãr, ideea de a-i duce pe cei mici la cofetãrie a fost una foarte apreciatã de copii. “Erau multe prãjituri, o grãmadã! Eu am mâncat una cu ciocolatã, pe care am ales-o eu”, se laudã Adina. “Era frumos la cofetãrie. M-as mai duce, dar când ia mama banii de alocatie”, spune bãiatul, în timp ce îsi potriveste mai bine ochelarii pe care si i-a dorit cel mai mult.
