CONTRAST… Când autoritãțile nu fac nimic și se comportã de ca și cum existența trenului de Huși nu este decât o poveste încheiatã, iar redeschiderea liniei ferate Crasna – Huși nu ar însemna decât o utopie, hușenii sentimentali cautã ei sã facã atât cât pot, pentru a arãta reversul în care ei cred. Drept dovadã, doi hușeni, fiecare legat sufletește, fie de niște ani de muncã desfãșurați la CFR, cum e cazul lui Cãtãlin Balan, sau doar de o pasiune profundã pentru „Trenulețul de Huși”, cum este cazul lui Florin Onose, au realizat împreunã o carte despre aceastã linie feratã, altãdatã atât de vie și de zgomotoasã, precum un deșteptãtor disciplinat, pus sã șuiere la orã exactã, în ecoul unui oraș întreg. Monografia semnatã de hușenii Cãtãlin Balan și Florin Onose va fi lansatã pe 25 octombrie la Biblioteca Municipalã „Mihai Ralea” din Huși, ora 17.00.
Dupã 12 ani de când trenul de Huși a plecat pentru ultima datã din gara localã, într-o zi de 14 ianuarie, ora 17.35, iatã cã doi hușeni încã atașați de trenul care a fost vreme de 122 de ani un obiectiv esențial în angrenajul economiei locale, au scos de sub lumina tiparului o monografie care sã îi spunã povestea. Poate cã unii vor considera lucrarea ca fiind ineditã și cumva atipicã, poate alții vor regãsi în paginile sale crâmpeie din propriile lor amintiri, cert este cã ea nu ar putea lãsa pe nimeni indiferent, mai cu seamã din generațiile care au crescut cu trenul tot urcând și coborând harnic, zi de zi, dealul împãdurit al Dobrinei. „Istoricul liniei, date tehnice, multe detalii, întâmplãri, accidente etc, pot fi gãsite în paginile acestei cãrți”, spune Cãtãlin Balan.
„De la publicarea acestei cãrți, mi-aș dori ca hușenii sã nu uite cã la Huși a circulat un tren cândva”
Dacã Florin Onose este doar un pasionat, care crede în continuare în nevoia de a fi tren la Huși, Cãtãlin Balan a lucrat la CFR, în mai multe stații, inclusiv la Huși, vreme de 16 ani și jumãtate. Spune cã în jur de trei ani a durat ca ei, împreunã, sã reușeascã transformarea informațiilor, a imaginilor și a multor date tehnice deținute, într-o carte adevãratã. „Ideea a venit mai demult, dar am avut o reținere, însã domnul Vicu Merlan m-a sfãtuit sã scot, totuși, o monografie. Cam 3 ani a durat. Mai ales în ultimele lui, a fost o muncã incredibil de grea, chiar dacã lucrarea a ajuns în mâna cuiva, care avea un program pe calculator foarte bun. Era nevoie ca toate lucrurile sã fie puse cap la cap, decupate, aranjate. Am stat împreunã sã lucrãm ore întregi, pentru cã erau informații care se contraziceau, care nu corespundeau, cu date greșite. Și a trebuit sã le refacem, sã le gãsim rostul și coerența fireascã”, spune Cãtãlin Balan. „De la publicarea acestei cãrți, mi-aș dori ca hușenii sã nu uite cã la Huși a circulat un tren cândva și poate o sã mai circule în viitor, deși eu nu mai cred asta. Mi-aș dori ca prin aceastã carte, sã fie sensibilizate autoritãțile locale, dar mã tem cã nu am pe cine. Nu se lasã convinse deloc de faptul cã ar putea face ceva pentru comunitatea din Huși, dar și pentru satele din jur. S-ar putea face, dar nu are nimeni niciun interes”, este convins Cãtãlin Balan. Acesta spune cã a lucrat 16 ani și jumãtate la CFR, nu doar la Huși, ci în mai multe stații. Dupã aceea a plecat în Germania, a fãcut un curs de specialitate și a devenit mecanic pe locomotivã, activitate pe care o desfãșoarã și în prezent. Așa se întâmplã când acasã, în locurile natale, se închid, rând pe rând, fabrici, uzine și, iatã, chiar și linia CFR, hușenii pornesc în pribegie și merg sã munceascã printre strãini.
Nu isi aduc aminte si cum furau motorina cu sacul sau cum din tot tren doar 3 pesoane aveau dreptul de a circula legal in tren( 2 nasi si mecanicul) si restul mergeau pe blat cu nasul???? Sunt nasi care si-au construit vile din asta…
Sa-si cumpere „nașii ” și șefii lor tren și sa închirieze linia astfel „trenulețul ” va reveni la viață , sa vorbit degeaba și fără rost putem toti
După comentarii e clar că se vorbește în vânt. Interesul e altul. Sunt rute in unele județe unde circulă trenuri doar cu un singur vagon. Dacă s-ar vrea s-ar putea. Omul sfințește locul.
Si sa aștepți la Crasna sa schime macazul si sa ai line liberă
De 10 ori mai repede ajungi cu cu microbuz
Am postat un videoclip de pe un site polonez cred, cu rute de cale ferată unde oamenii fac,curse de agrement cu,căruțe motorizate construite manual. Cât este pădurea Dobrina de mare ar funcționa perfect, mai ales că plecarea poate fi de la mănăstire. Dar na trebuie investiție.
De ce nu scrieți de șpagatul de Tătaru? Doar PSD ia șpăgi, PNL e sfânt😡😡😡
Acest traseu, ca și Bârlad-Falciu, a fost desființat de lăcomia ”nașului”.Nimeni -,n afara celor nou sosiiți prin părțile astea, nu-și lua bilet. Nașii prosperau, la fel și sefii lor,care iși primeau partea. Acest lucru se știe prea bine, dar toți tac. Asta e România educată pe peșcheș, bacșiș, șpagă.
Ar trebui reabilitata si tranformata ruta in muzeu , unde putem depana amintiri mergand perpedes Husi -Vaslui! Ruta a fost desfiintata din lipsa de calatori . Sa se gaseasca 100 de cretini ca cei de sus care sa plateasca abonamente in avans pe aceasta ruta , astfel demonstrand ca ruta este rentabila si facut un memoriu la MINISTERUL TRANSPORTURILOR pentru a reabilita ruta!
Decidenții merg cu jeepane.N-au timp de admirat peisajul local.
Nu pare rentabil, poate doar daca fac vreo ruta cu R. Moldova sa fie ceva si transport de produse dar numai cu Huși neam, nici măcar ruta directa spre Iași nu au