EVENIMENT… Muzeul „Vasile Pârvan” din municipiul Bârlad invitã publicul pasionat de istoria recentã a României, sã participe la o conferința cu o temã, pe cât de captivantã, pe atât de ineditã, intitulatã „Bârladul pe harta vizitelor de lucru. De la vizita conducãtorilor de partid si de stat la vizita tovarãsului Nicolae Ceaușescu (1966-1975)”. Evenimentul va avea loc sâmbãtã, 7 septembrie, ora 11,00, la sediul central al Muzeului „Vasile Pârvan” si va fi sustinutã de Mihai Andrei Râpanu, doctorand al Facultãtii de Istorie din cadrul Universitãtii „Alexandru Ioan Cuza„ Iasi.
„Vizitele de lucru sub regimul Ceaușescu au îmbrãcat multiple forme, servind atât ca mecanism de afirmare a puterii liderului, de propagare a cultului personalitãtii, dar si de evaluare a cadrelor din teritoriu. Dispunerea variatã a prezentelor liderului comunist român pe tot cuprinsul tãrii evocã atentia deosebitã de care se bucura acest mecanism al puterii încã din primele luni de la preluarea acesteia. Astfel, ne-am aplecat atentia asupra interesantului caz al Bârladului, care în decurs de nici un deceniu, cunoaște un transfer sesizabil al puterii, de la nivel colectiv cãtre o individualizare a autoritãtii în mâinile unei singure persoane, liderul suprem. Prezentarea vizeazã paralele între vizita oficialilor de la centru în regiunea Moldovei din 20-21 mai 1966, respectiv vizita de lucru întreprinsã de Nicolae Ceausescu în 18 iulie 1975. De asemenea, prin intermediul acestei prezentãri se va avea în vedere conturarea efortului festiv, a evolutiei itinerariului, dar mai cu seamã a schimbãrilor de la vârfurile puterii, centrându-ne pe trecerea de la conducerea colectivã la cea individualã. Importanta regionalã a Bârladului este redatã inclusiv de supranumele de „Oras al rulmentilor”, Nicolae Ceaușescu reusind sã impulsioneze, cu fiecare vizitã în județ, rolul industriei grele. Acest fapt este redat la nivel statistic, unde Bârladul reprezintã unul din principalele motoare economice ale noului judet Vaslui, conturat dupã 1968. Totodatã, în proximitatea acestui pol local, itinerariile propuse lui Nicolae Ceausescu conduc aproape cu regularitate si cãtre Statiunea Centralã pentru Combaterea Coroziunii Solului de la Perieni. Aceste demersuri propun o legãturã de nedisimulat între agriculturã si industrie, legãmânt ce se aflã la baza atingerii progresului socialist. Ne propunem, deci, o consemnare a ipostazelor pe care aceste vizite le înglobeazã, trecerea de la conducerea colectivã la una individualã, de la un lider aplecat spre dialog cãtre unul atotcunoscãtor, fapt marcat si prin „indicațiile pretioase” oferite oamenilor din teritoriu”, au transmis organizatorii. Conferinta va fi sustinutã de cãtre Mihai Andrei Râpanu, doctorand al Facultãtii de Istorie din cadrul Universitãtii „Alexandru Ioan Cuza” Iasi, si va avea loc sâmbãtã, 7 septembrie, ora 1100, la sediul central al muzeului din str. Vasile Pârvan, nr. 1.
Domnilor Mamalauca și Trifan nu mai aruncați banii publici pe fereastră. Tema propusă de dvs este total neinteresantă și absolut deranjantă pentru barladeni. Este de notorietate că Ceaușescu nu a agreat Barladul și pe locuitorii sai din simplul motiv că orașul era locul nașterii fostului șef de stat Gheorghe Gheorghiu Dej, acesta nenominalizandu-l pe olteanul din Scornicești drept succesor, ci pe Gheorghe Apostol.
De asemenea, in 1968, din aceleași considerente oculte, cârmaciul, la propunerea lui Virgil Trofin și Petru Enache a desemnat orașul Vaslui ( o comună de 14000 locuitori, fara rețea de apă potabilă, fara rețea de încălzire centrală, fara hotel și alte utilități) drept capitală de județ, ceea ce a stârnit revolta bârlădenilor. La vremea respectivă orașul avea 41.000 locuitori, infrastructură adecvată specifice unei foste regiuni și raion, unități economice de interes
republican, instituții socio-culturale etc.
Răzmeriță bârlădenilor a fost înăbușită în fașă de importante forte de securitate, miliție trimise de la București. Instalarea în Vaslui a noilor autorități administrative ( aduse de la Iași, Bârlad și Huși,Bacău etc) s-a realizat de marele „dizident” Ion Iliescu, trimis special de Ceaușescu să facă ordine.