CAUZE… Sapte comune din judetul Vaslui nu aveau, la sfârsitul anului trecut, nici medici de familie si nici puncte de lucru ale cabinetelor medicilor de famile din alte localitãti. Vorbim de comunele Bogdãnita, Ciocani, Coroiesti, Gãgesti, Ibãnesti, Mãlusteni si Poienesti, unde oamenii strãbat zeci de kilometri pânã la cel mai apropiat cabinet pentru a primi o retetã sau a lua o trimitere la medicul specialist. Situatia este gravã în toatã tara, nu doar în judetul Vaslui, dupã cum a recunoscut si presedinta Casei Nationale de Asigurãri de Sãnãtate (CNAS), dr. Valeria Herdea, care vineri a vorbit despre depopularea sistemului medical din cauza „slabei implicãri” a autoritãtilor locale. În opinia sa, unii primari „nu îsi asumã” oferirea de conditii decente.
Astfel de exemple sunt întâlnite si în comunele din judetul Vaslui, unde primarii preferã sã cheltuie în fiecare an zeci de mii de euro pe tot felul de petreceri, în loc sã investeascã în infrastructura medicalã. „Când vorbim de localitãti neacoperite de medici, vorbim de localitãti în care, poate, administratia localã nu se implicã sau se implicã pânã la un punct, nu îsi asumã, pentru cã trebuie sã oferi si niste conditii. Vorbim de telemedicinã, vorbim de dotare, vorbim de aparaturã pe care Casa de Asigurãri, dupã cinci ani, nu o mai ia în seamã, deci trebuie reînnoitã. Or, acest proces de reînnoire este un proces de investitie. (…) Sunt foarte multe cauzele care duc la depopularea sistemului medical. În ultimii ani, situatia a mers, usor, usor, spre mai bine. Doresc sã vãd spitale care sã fie moderne, civilizate, dar cu infrastructura pe mãsura aparaturii pe care o au. Pentru cã au specialisti de top, care nu au cu ce lucra. Infrastructura este ruginitã, cãzutã si atunci mã întreb: administratia localã unde e în toatã treaba asta? Taxele si impozitele unde sunt dacã nu ajung acolo?”, a explicat Herdea. Ea a mentionat cã pentru atragerea personalului medical în zonele rurale, greu accesibile, se acordã sporuri care pot ajunge la 200%. „Avem 52,5% din populatie în oras si restul este în zona ruralã. Mi-as dori sã vorbesc despre locuri unde existã si apã, unde existã si electricitate, unde existã si drum care nu se surpã sau case care nu alunecã. Si îmi doresc personal mediu, alãturi de medic, pe care acesta sã poatã sã-l plãteascã, pentru cã altfel nu stã nimeni. (…) Facem toate eforturile sã aducem tineri, sã-i motivãm, am luat legãtura si avem în derulare proiecte de parteneriat cu universitãtile de farmacie si medicinã din tarã, în asa fel încât sã se includã în pregãtirea curricularã, în specializarea acestor tineri medici, inclusiv un stagiu scurt la tarã, în asa fel încât sã vadã ce înseamnã zona ruralã. În aceastã perioadã, încercãm sã suplinim în zonele unde nu existã acces facil accesul persoanelor la servicii medicale. Pentru aceste zone, existã o comisie care stabileste inclusiv sporul de zonã, aceastã ofertã si deschidere existã din partea Casei si acest spor de zonã merge, în unele pãrti care sunt greu accesibile pânã la 200%. Ele sunt progresive, dar trebuie si efortul celor de acolo”, a mai afirmat sefa CNAS.
